1 files changed, 755 insertions, 755 deletions
diff --git a/etc/tutorials/TUTORIAL.ro b/etc/tutorials/TUTORIAL.ro
index be28fbab671..959d8cd8700 100644
--- a/etc/tutorials/TUTORIAL.ro
+++ b/etc/tutorials/TUTORIAL.ro
@@ -1,1083 +1,1083 @@
-Tutorialului de Emacs.  A se citi sf�r�itul pentru condi�ii.
-Traducere din englez� de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
-Mul�umiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi �i sugestii.
+Tutorialului de Emacs.  A se citi sfârşitul pentru condiţii.
+Traducere din engleză de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
+Mulţumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi şi sugestii.
 
-Aceast� versiune a fost produs� plec�nd de la versiunea �n limba
-englez�, care este
+Această versiune a fost produsă plecând de la versiunea în limba
+engleză, care este
 Copyright (c) 1985, 2013 Free Software Foundation, Inc.
 
-Citi�i acum versiunea rom�neasc� a tutorialului de Emacs.
+Citiţi acum versiunea românească a tutorialului de Emacs.
 
-Comenzile Emacs folosesc �n general tasta CONTROL (uneori denumit�
-CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT).  �n loc
-s� scriem META sau CONTROL de fiecare dat� c�nd vrem s� prefix�m un
-caracter, vom folosi urm�toarele prescurt�ri:
+Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumită
+CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT).  În loc
+să scriem META sau CONTROL de fiecare dată când vrem să prefixăm un
+caracter, vom folosi următoarele prescurtări:
 
- C-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta CONTROL �n timp ce tasta�i
-	 caracterul <chr>.  Astfel, C-f �nseamn�: �ine�i ap�sat� tasta
-	 CONTROL �i tasta�i f.
+ C-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta CONTROL în timp ce tastaţi
+	 caracterul <chr>.  Astfel, C-f înseamnă: ţineţi apăsată tasta
+	 CONTROL şi tastaţi f.
 
- M-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta META, EDIT sau ALT �n timp
-	 ce tasta�i <chr>.  Dac� nu exist� tasta META, EDIT sau ALT,
-	 tasta�i <ESC>, ridica�i �i apoi tasta�i caracterul <chr>.
+ M-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta META, EDIT sau ALT în timp
+	 ce tastaţi <chr>.  Dacă nu există tasta META, EDIT sau ALT,
+	 tastaţi <ESC>, ridicaţi şi apoi tastaţi caracterul <chr>.
 	 Am notat cu <ESC> tasta ESC.
 
-Observa�ie important�: pentru a termina sesiunea Emacs, tasta�i C-x
-C-c.  (Dou� caractere.)  Caracterele ">>" la marginea din st�nga
-reprezint� instruc�iuni pentru a �ncerca o comand�.  De exemplu:
-<<Liniile goale introduse aici de ini�ializarea comenzii help-with-tutorial>>
->> Acum tasta�i C-v (citirea urm�torului ecran) pentru a v� muta la
-   urm�torul ecran.  (Executa�i aceast� comand� acum, tin�nd ap�sat�
-   tasta CONTROL �n timp ce tasta�i v).  De acum �nainte face�i acest
-   lucru din nou, de fiecare dat� c�nd termina�i de citit ecranul.
-
-De remarcat c� exist� o zon� de suprapunere de dou� linii c�nd v�
-muta�i de la un ecran la altul; ave�i astfel o oarecare continuitate
-�n citirea textului.
-
-Primul lucru pe care trebuie s�-l sti�i este cum s� v� deplasa�i din
-loc �n loc �n text.  �ti�i deja cum s� v� muta�i la urm�torul ecran cu
-C-v.  Pentru a v� deplasa �napoi un ecran, tasta�i M-v (�ine�i ap�sat�
-tasta META �i tasta�i v, sau <ESC> v dac� nu ave�i o tast� META, EDIT,
+Observaţie importantă: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaţi C-x
+C-c.  (Două caractere.)  Caracterele ">>" la marginea din stânga
+reprezintă instrucţiuni pentru a încerca o comandă.  De exemplu:
+<<Liniile goale introduse aici de iniţializarea comenzii help-with-tutorial>>
+>> Acum tastaţi C-v (citirea următorului ecran) pentru a vă muta la
+   următorul ecran.  (Executaţi această comandă acum, tinând apăsată
+   tasta CONTROL în timp ce tastaţi v).  De acum înainte faceţi acest
+   lucru din nou, de fiecare dată când terminaţi de citit ecranul.
+
+De remarcat că există o zonă de suprapunere de două linii când vă
+mutaţi de la un ecran la altul; aveţi astfel o oarecare continuitate
+în citirea textului.
+
+Primul lucru pe care trebuie să-l stiţi este cum să vă deplasaţi din
+loc în loc în text.  Ştiţi deja cum să vă mutaţi la următorul ecran cu
+C-v.  Pentru a vă deplasa înapoi un ecran, tastaţi M-v (ţineţi apăsată
+tasta META şi tastaţi v, sau <ESC> v dacă nu aveţi o tastă META, EDIT,
 sau ALT).
 
->> �ncerca�i s� tasta�i M-v �i apoi C-v de c�teva ori.
+>> Încercaţi să tastaţi M-v şi apoi C-v de câteva ori.
 
 
 * SUMAR
 -------
 
-Urm�toarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
+Următoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
 
-	C-v	avanseaz� un ecran
-	M-v	�napoi un ecran
-	C-l	�terge ecranul �i reafi�eaz� totul pozi�ion�nd textul
-		de l�ng� cursor �n centrul ecranului.  (Este C-L, nu
+	C-v	avansează un ecran
+	M-v	înapoi un ecran
+	C-l	şterge ecranul şi reafişează totul poziţionând textul
+		de lângă cursor în centrul ecranului.  (Este C-L, nu
 		C-1.)
 
->> G�si�i cursorul �i �ine�i minte ce text este �n jurul lui.
-   Apoi tasta�i C-l.  G�si�i cursorul din nou �i observa�i c� textul
-   de l�ng� cursor este acela�i.
+>> Găsiţi cursorul şi ţineţi minte ce text este în jurul lui.
+   Apoi tastaţi C-l.  Găsiţi cursorul din nou şi observaţi că textul
+   de lângă cursor este acelaşi.
 
 
-* COMENZI DE BAZ� PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
+* COMENZI DE BAZĂ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
 ---------------------------------------------
 
-Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum v� muta�i la o anumit�
-pozi�ie �n textul de pe ecran?
+Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vă mutaţi la o anumită
+poziţie în textul de pe ecran?
 
-Sunt mai multe modalita�i �n care pute�i face acest lucru.  Cel mai
-simplu este s� folosi�i comenzile C-p, C-b, C-f �i C-n.  Fiecare din
-aceste comenzi mut� cursorul o linie sau coloan� �ntr-o anumit�
-direc�ie pe ecran.  Diagrama urm�toare prezint� aceste patru comenzi
-�i arat� direc�iile �n care ele mut� cursorul.
+Sunt mai multe modalitaţi în care puteţi face acest lucru.  Cel mai
+simplu este să folosiţi comenzile C-p, C-b, C-f şi C-n.  Fiecare din
+aceste comenzi mută cursorul o linie sau coloană într-o anumită
+direcţie pe ecran.  Diagrama următoare prezintă aceste patru comenzi
+şi arată direcţiile în care ele mută cursorul.
 
-			 Linia precedent�, C-p
+			 Linia precedentă, C-p
 				  :
 				  :
-    �napoi, C-b .... Pozi�ia curent� a cursorului .... �nainte, C-f
+    Înapoi, C-b .... Poziţia curentă a cursorului .... Înainte, C-f
 				  :
 				  :
-			 Linia urm�toare, C-n
+			 Linia următoare, C-n
 
->> Muta�i cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
-   C-p.  Tasta�i apoi C-l pentru a vedea �ntreaga diagram� centrat� pe
+>> Mutaţi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
+   C-p.  Tastaţi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramă centrată pe
    ecran.
 
-Vi se va p�rea probabil mai simplu s� v� aminti�i aceste comenzi
-g�ndindu-v� la semnifica�ia lor �n limba englez�: P pentru previous, N
-pentru next, B pentru backward �i F pentru forward.  Acestea sunt
-comenzile de baz� pentru pozi�ionarea cursorului �i le ve�i folosi tot
-timpul, deci ar fi foarte util s� le �nv��a�i acum.
+Vi se va părea probabil mai simplu să vă amintiţi aceste comenzi
+gândindu-vă la semnificaţia lor în limba engleză: P pentru previous, N
+pentru next, B pentru backward şi F pentru forward.  Acestea sunt
+comenzile de bază pentru poziţionarea cursorului şi le veţi folosi tot
+timpul, deci ar fi foarte util să le învăţaţi acum.
 
->> Tasta�i c�teva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceast� linie.
+>> Tastaţi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la această linie.
 
->> Muta�i-v� �n interiorul liniei cu C-f-uri �i apoi �n sus cu
-   C-p-uri.  Urm�ri�i ce face C-p atunci c�nd cursorul este �n
+>> Mutaţi-vă în interiorul liniei cu C-f-uri şi apoi în sus cu
+   C-p-uri.  Urmăriţi ce face C-p atunci când cursorul este în
    mijlocul liniei.
 
-Fiecare linie se termin� cu un caracter NEWLINE care o separ� de linia
-urm�toare.  Ultima linie �n fi�ierele dumneavoastr� ar trebui s� aib�
-un asemenea caracter la sf�r�it (de�i Emacs-ul nu-l necesit�).
+Fiecare linie se termină cu un caracter NEWLINE care o separă de linia
+următoare.  Ultima linie în fişierele dumneavoastră ar trebui să aibă
+un asemenea caracter la sfârşit (deşi Emacs-ul nu-l necesită).
 
->> �ncerca�i s� tasta�i C-b la �nceputul unei linii.  Cursorul ar
-   trebui s� se mute la sf�r�itul liniei precedente, din cauza
+>> Încercaţi să tastaţi C-b la începutul unei linii.  Cursorul ar
+   trebui să se mute la sfârşitul liniei precedente, din cauza
    trecerii peste caracterul NEWLINE.
 
-C-f poate s� treac� peste un caracter NEWLINE, la fel ca �i C-b.
+C-f poate să treacă peste un caracter NEWLINE, la fel ca şi C-b.
 
->> Tasta�i c�teva C-b-uri, pentru a v� familiariza cu pozi�ia
-   cursorului.  Tasta�i apoi c�teva C-f-uri pentru a v� �ntoarce la
-   sf�r�itul liniei.  �nc� un C-f �i v� ve�i muta la linia urm�toare.
+>> Tastaţi câteva C-b-uri, pentru a vă familiariza cu poziţia
+   cursorului.  Tastaţi apoi câteva C-f-uri pentru a vă întoarce la
+   sfârşitul liniei.  Încă un C-f şi vă veţi muta la linia următoare.
 
-C�nd ajunge�i s� trece�i peste �nceputul sau sf�r�itul ecranului,
-textul aflat dincolo de margine intr� �n ecran, permi��ndu-i
-Emacs-ului s� mute cursorul la pozi�ia specificat�, f�r� a ie�i din
-zona vizibil� (ecran).  Aceast� opera�iune se numeste �n limba englez�
+Când ajungeţi să treceţi peste începutul sau sfârşitul ecranului,
+textul aflat dincolo de margine intră în ecran, permiţându-i
+Emacs-ului să mute cursorul la poziţia specificată, fără a ieşi din
+zona vizibilă (ecran).  Această operaţiune se numeste în limba engleză
 "scrolling".
 
->> �ncerca�i s� muta�i cursorul �n afara p�r�ii de jos a ecranului cu
-   C-n �i observa�i ce se �ntampl�.
+>> Încercaţi să mutaţi cursorul în afara părţii de jos a ecranului cu
+   C-n şi observaţi ce se întamplă.
 
-Dac� mutatul caracter cu caracter este lent, pute�i muta cursorul
-cuv�nt cu cuv�nt.  M-f (META-f) avanseaz� cursorul cu un cuv�nt, iar
-M-b mut� cursorul un cuv�nt �napoi.
+Dacă mutatul caracter cu caracter este lent, puteţi muta cursorul
+cuvânt cu cuvânt.  M-f (META-f) avansează cursorul cu un cuvânt, iar
+M-b mută cursorul un cuvânt înapoi.
 
->> Tasta�i c�teva M-f-uri �i apoi c�teva M-b-uri.
+>> Tastaţi câteva M-f-uri şi apoi câteva M-b-uri.
 
-C�nd cursorul este �n mijlocul unui cuv�nt, M-f �l mut� la sf�r�itul
-cuv�ntului.  C�nd cursorul este �n spa�iul dintre cuvinte, M-f �l mut�
-la sf�r�itul cuv�ntului urm�tor.  M-b ac�ioneaz� similar, dar �n
-direc�ia opus�.
+Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mută la sfârşitul
+cuvântului.  Când cursorul este în spaţiul dintre cuvinte, M-f îl mută
+la sfârşitul cuvântului următor.  M-b acţionează similar, dar în
+direcţia opusă.
 
->> Tasta�i M-f �i M-b de c�teva ori, intercalate cu C-f-uri �i
-   C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f �i M-b din diverse
-   pozi�ii �n interiorul cuvintelor �i �ntre ele.
+>> Tastaţi M-f şi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri şi
+   C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f şi M-b din diverse
+   poziţii în interiorul cuvintelor şi între ele.
 
-Observa�i paralela �ntre C-f �i C-b pe de o parte, �i M-f �i M-b pe de
-cealalt� parte.  De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
-opera�ii referitoare la unit��ile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
-paragrafe), �n timp ce caracterele CONTROL opereaz� pe unit��i de
-baz�, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
+Observaţi paralela între C-f şi C-b pe de o parte, şi M-f şi M-b pe de
+cealaltă parte.  De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
+operaţii referitoare la unităţile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
+paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL operează pe unităţi de
+bază, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
 linii, etc).
 
-Aceast� paralel� se aplic� �i �ntre linii �i fraze: C-a �i C-e mut�
-cursorul la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei linii, �n timp ce
-M-a �i M-e �l mut� la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei fraze.
+Această paralelă se aplică şi între linii şi fraze: C-a şi C-e mută
+cursorul la începutul şi, respectiv sfârşitul unei linii, în timp ce
+M-a şi M-e îl mută la începutul şi, respectiv sfârşitul unei fraze.
 
->> �ncerca�i c�teva C-a-uri, apoi c�teva C-e-uri.
-   �ncerca�i c�teva M-a-uri, apoi c�teva M-e-uri.
+>> Încercaţi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
+   Încercaţi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
 
-Remarca�i cum repetarea tast�rii lui C-a nu schimb� nimic, �n timp ce
-repetarea tast�rii lui M-a mut� cursorul la fraza urm�toare.  De�i
-aceste opera�ii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare natural�.
+Remarcaţi cum repetarea tastării lui C-a nu schimbă nimic, în timp ce
+repetarea tastării lui M-a mută cursorul la fraza următoare.  Deşi
+aceste operaţii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturală.
 
-Pozi�ia cursorului �n text mai este numit� �i "punct" ("point" �n
-limba englez�).  Cursorul arat� pe ecran pozi�ia punctului �n text.
+Poziţia cursorului în text mai este numită şi "punct" ("point" în
+limba engleză).  Cursorul arată pe ecran poziţia punctului în text.
 
-Opera�iile ce mut� cursorul (inclusiv comenzile ce mut� cursorul
-cuv�nt cu cuv�nt sau fraz� cu fraz�) sunt prezentate �n sumarul
-urm�tor:
+Operaţiile ce mută cursorul (inclusiv comenzile ce mută cursorul
+cuvânt cu cuvânt sau frază cu frază) sunt prezentate în sumarul
+următor:
 
-	C-f	avanseaz� un caracter
-	C-b	�napoi un caracter
+	C-f	avansează un caracter
+	C-b	înapoi un caracter
 
-	M-f	avanseaz� un cuv�nt
-	M-b	�napoi un cuv�nt
+	M-f	avansează un cuvânt
+	M-b	înapoi un cuvânt
 
-	C-n	avanseaz� o linie
-	C-p	�napoi o linie
+	C-n	avansează o linie
+	C-p	înapoi o linie
 
-	C-a	�napoi la �nceputul liniei
-	C-e	avanseaz� la sf�r�itul liniei
+	C-a	înapoi la începutul liniei
+	C-e	avansează la sfârşitul liniei
 
-	M-a	�napoi la �nceputul frazei
-	M-e	avanseaz� la sf�r�itul frazei
+	M-a	înapoi la începutul frazei
+	M-e	avansează la sfârşitul frazei
 
->> Exersa�i toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
+>> Exersaţi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
    folosite.
 
-Dou� alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
-(META Mai-mic), care mut� cursorul la �nceputul textului, �i M-> (META
-Mai-mare), care mut� cursorul la sf�r�itul textului.
+Două alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
+(META Mai-mic), care mută cursorul la începutul textului, şi M-> (META
+Mai-mare), care mută cursorul la sfârşitul textului.
 
-Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei �i deci este
-necesar s� ap�sa�i tasta SHIFT �n acela�i timp.  Pe aceste terminale
-este nevoie s� ap�sa�i SHIFT �i c�nd tasta�i M-<; f�r� tasta SHIFT,
-a�i ap�sa M-virgul�.
+Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei şi deci este
+necesar să apăsaţi tasta SHIFT în acelaşi timp.  Pe aceste terminale
+este nevoie să apăsaţi SHIFT şi când tastaţi M-<; fără tasta SHIFT,
+aţi apăsa M-virgulă.
 
->> �ncerca�i M-< acum, pentru a v� muta la �nceputul tutorialului.
-   Folosi�i apoi C-v �n mod repetat pentru a ajunge �napoi aici.
+>> Încercaţi M-< acum, pentru a vă muta la începutul tutorialului.
+   Folosiţi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
 
->> �ncerca�i M-> acum, pentru a v� muta la sf�r�itul tutorialului.
-   Folosi�i apoi M-v repetat pentru a ajunge �napoi aici.
+>> Încercaţi M-> acum, pentru a vă muta la sfârşitul tutorialului.
+   Folosiţi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
 
-Pute�i de asemenea s� muta�i cursorul cu tastele s�ge�i, dac�
-terminalul are asemenea taste.  Se recomand� �ns� acomodarea cu C-b,
-C-f, C-n �i C-p din trei motive.  �n primul r�nd, aceste taste
-func�ioneaz� pe toate tipurile de terminale.  �n al doilea r�nd, odat�
-ce v� obi�nui�i cu Emacs-ul, ve�i remarca faptul c� tastarea lor este
-mai rapid� dec�t cea a tastelor s�ge�i (pentru c� nu trebuie s� v�
-schimba�i pozi�ia m�inilor pe tastatur�).  �n al treilea r�nd, odat�
+Puteţi de asemenea să mutaţi cursorul cu tastele săgeţi, dacă
+terminalul are asemenea taste.  Se recomandă însă acomodarea cu C-b,
+C-f, C-n şi C-p din trei motive.  În primul rând, aceste taste
+funcţionează pe toate tipurile de terminale.  În al doilea rând, odată
+ce vă obişnuiţi cu Emacs-ul, veţi remarca faptul că tastarea lor este
+mai rapidă decât cea a tastelor săgeţi (pentru că nu trebuie să vă
+schimbaţi poziţia mâinilor pe tastatură).  În al treilea rând, odată
 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
-comenzile avansate de mutat cursorul se �nva�� foarte u�or.
-
-Majoritatea comenzilor Emacs accept� un argument numeric; pentru
-majoritatea comenzilor, acest argument reprezint� un contor de
-repeti�ie.  Contorul de repeti�ie se introduce tast�nd C-u, cifrele ce
-alc�tuiesc contorul �i apoi comanda.  Dac� ave�i tasta META (EDIT sau
-ALT), exist� �i o alt� alternativ� pentru a introduce un argument
-numeric: tasta�i cifrele �n timp ce �ine�i tasta META ap�sat�.  Se
-recomand� �ns� folosirea metodei cu C-u, deoarece func�ioneaz� pe
+comenzile avansate de mutat cursorul se învaţă foarte uşor.
+
+Majoritatea comenzilor Emacs acceptă un argument numeric; pentru
+majoritatea comenzilor, acest argument reprezintă un contor de
+repetiţie.  Contorul de repetiţie se introduce tastând C-u, cifrele ce
+alcătuiesc contorul şi apoi comanda.  Dacă aveţi tasta META (EDIT sau
+ALT), există şi o altă alternativă pentru a introduce un argument
+numeric: tastaţi cifrele în timp ce ţineţi tasta META apăsată.  Se
+recomandă însă folosirea metodei cu C-u, deoarece funcţionează pe
 orice terminal.
 
-De exemplu, C-u 8 C-f avanseaz� cursorul cu opt caractere.
+De exemplu, C-u 8 C-f avansează cursorul cu opt caractere.
 
->> �ncerca�i s� folosi�i C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
-   muta cursorul dintr-o singur� comand� pe o linie apropiat� de
+>> Încercaţi să folosiţi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
+   muta cursorul dintr-o singură comandă pe o linie apropiată de
    aceasta.
 
-Majoritatea comenzilor utilizeaz� argumentul numeric ca un contor de
-repetitie.  Anumite comenzi speciale �l folosesc �nsa �n mod diferit.
-C-v si M-v sunt printre aceste excep�ii.  C�nd li se d� un argument
-numeric, ele mut� ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
-linii, nu de ecrane.  De exemplu, C-u 4 C-v mut� ecranul cu 4 linii.
+Majoritatea comenzilor utilizează argumentul numeric ca un contor de
+repetitie.  Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
+C-v si M-v sunt printre aceste excepţii.  Când li se dă un argument
+numeric, ele mută ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
+linii, nu de ecrane.  De exemplu, C-u 4 C-v mută ecranul cu 4 linii.
 
->> �ncerca�i s� tasta�i C-u 8 C-v acum.
+>> Încercaţi să tastaţi C-u 8 C-v acum.
 
-Aceast� comand� trebuie s� mute ecranul �n sus cu 8 linii.  Dac�
-doriti s� �l muta�i �napoi, pute�i s�-i da�i lui M-v un argument
+Această comandă trebuie să mute ecranul în sus cu 8 linii.  Dacă
+doriti să îl mutaţi înapoi, puteţi să-i daţi lui M-v un argument
 numeric.
 
-Dac� folosi�i sistemul X Window, exist� probabil o zon� rectangular�
-numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului.  Pute�i deplasa
-textul manipul�nd "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
+Dacă folosiţi sistemul X Window, există probabil o zonă rectangulară
+numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului.  Puteţi deplasa
+textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
 
->> �ncerca�i s� ap�sa�i butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
-   butonului din scroll bar.  Aceasta ar trebui s� mute textul la o
-   pozi�ie determinat� de c�t de sus sau de jos a�i ap�sat pe scroll
+>> Încercaţi să apăsaţi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
+   butonului din scroll bar.  Aceasta ar trebui să mute textul la o
+   poziţie determinată de cât de sus sau de jos aţi apăsat pe scroll
    bar.
 
->> �ncerca�i s� muta�i mouse-ul �n sus �i �n jos �in�nd butonul din
-   mijloc ap�sat.  Ve�i vedea c� textul se deplaseaz� �n sus �i �n jos
-   corespunz�tor cu mi�carea mouse-ului.
+>> Încercaţi să mutaţi mouse-ul în sus şi în jos ţinând butonul din
+   mijloc apăsat.  Veţi vedea că textul se deplasează în sus şi în jos
+   corespunzător cu mişcarea mouse-ului.
 
 
-* C�ND EMACS-ul ESTE BLOCAT
+* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
 ---------------------------
 
-Dac� Emacs-ul �nceteaz� s� v� raspund� la comenzi, �l pute�i opri,
-f�r� s� pierde�i modific�rile f�cute p�n� acum, tast�nd C-g.  Pute�i
-folosi C-g pentru a opri o comand� care dureaz� prea mult.
+Dacă Emacs-ul încetează să vă raspundă la comenzi, îl puteţi opri,
+fără să pierdeţi modificările făcute până acum, tastând C-g.  Puteţi
+folosi C-g pentru a opri o comandă care durează prea mult.
 
-Pute�i de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
-numeric sau �nceputul unei comenzi pe care nu dori�i s� o continua�i.
+Puteţi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
+numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriţi să o continuaţi.
 
->> Tasta�i C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
-   tasta�i C-g.  Tasta�i apoi C-f.  Cursorul ar trebui s� se mute un
-   singur caracter, pentru c� a�i oprit introducerea argumentului
+>> Tastaţi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
+   tastaţi C-g.  Tastaţi apoi C-f.  Cursorul ar trebui să se mute un
+   singur caracter, pentru că aţi oprit introducerea argumentului
    numeric cu C-g.
 
-Dac� a�i tastat un <ESC> din gre�eal�, pute�i s�-l anula�i cu un C-g.
+Dacă aţi tastat un <ESC> din greşeală, puteţi să-l anulaţi cu un C-g.
 
 
 * COMENZI DEZAFECTATE
 ---------------------
 
-Anumite comenzi sunt dezafectate �n Emacs, �n a�a fel �nc�t
-utilizatorii s� nu le poat� folosi din neaten�ie.
+Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aşa fel încât
+utilizatorii să nu le poată folosi din neatenţie.
 
-Dac� tasta�i una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afi�a un mesaj
-spun�nd ce comand� a�i tastat �i �ntreb�ndu-v� dac� dori�i s�
-continua�i.
+Dacă tastaţi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afişa un mesaj
+spunând ce comandă aţi tastat şi întrebându-vă dacă doriţi să
+continuaţi.
 
-Dac� �ntr-adev�r dori�i s� �ncerca�i comanda respectiv�, tasta�i
-SPA�IU.  �n mod normal, dac� nu dori�i s� executa�i comanda
-dezafectat�, r�spunde�i cu "n".
+Dacă într-adevăr doriţi să încercaţi comanda respectivă, tastaţi
+SPAŢIU.  În mod normal, dacă nu doriţi să executaţi comanda
+dezafectată, răspundeţi cu "n".
 
->> Tasta�i <ESC> : (care este o comand� dezafectat�), apoi tasta�i n
-   ca r�spuns la �ntrebarea pus� de Emacs.
+>> Tastaţi <ESC> : (care este o comandă dezafectată), apoi tastaţi n
+   ca răspuns la întrebarea pusă de Emacs.
 
 
 * FERESTRE
 ----------
 
-Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afi��nd propriul s�u
-text.  Vom explica mai t�rziu tehnicile de folosire a ferestrelor
-multiple.  Acum vrem s� explic�m cum s� �nchide�i ferestrele care ar
-putea apare ca rezultat al afi��rii unor documenta�ii sau rezultate
+Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afişând propriul său
+text.  Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
+multiple.  Acum vrem să explicăm cum să închideţi ferestrele care ar
+putea apare ca rezultat al afişării unor documentaţii sau rezultate
 specifice anumitor comenzi.  Este simplu:
 
-	C-x 1   o singur� fereastr� (adic� �nchide toate celelalte
+	C-x 1   o singură fereastră (adică închide toate celelalte
 		ferestre).
 
-Asta �nseamn� CONTROL-x urmat de cifra 1.  C-x 1 m�re�te fereastra
-care con�ine cursorul p�n� c�nd ocup� �ntregul ecran.  Toate celelalte
+Asta înseamnă CONTROL-x urmat de cifra 1.  C-x 1 măreşte fereastra
+care conţine cursorul până când ocupă întregul ecran.  Toate celelalte
 ferestre sunt distruse.
 
->> Muta�i cursorul la aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l.
+>> Mutaţi cursorul la această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
 
->> Tasta�i C-h k C-f.  Observa�i cum aceast� fereastr� se mic�oreaz�,
-   �n timp ce o nou� fereastr� apare, afi��nd documenta�ia comenzii
+>> Tastaţi C-h k C-f.  Observaţi cum această fereastră se micşorează,
+   în timp ce o nouă fereastră apare, afişând documentaţia comenzii
    C-f.
 
->> Tasta�i C-x 1 �i observa�i cum noua fereastr� dispare.
+>> Tastaţi C-x 1 şi observaţi cum noua fereastră dispare.
 
 
-* INTRODUCEREA �I �TERGEREA
+* INTRODUCEREA ŞI ŞTERGEREA
 ---------------------------
 
-Dac� vre�i s� introduce�i text, pur �i simplu tasta�i textul dorit.
-Caracterele pe care le pute�i vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
-interpretate de Emacs ca text �i introduse imediat.  Tasta�i <Return>
-(tasta mai este etichetat� <Enter> uneori) pentru a introduce un
+Dacă vreţi să introduceţi text, pur şi simplu tastaţi textul dorit.
+Caracterele pe care le puteţi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
+interpretate de Emacs ca text şi introduse imediat.  Tastaţi <Return>
+(tasta mai este etichetată <Enter> uneori) pentru a introduce un
 caracter NEWLINE.
 
-Pute�i �terge ultimul caracter pe care l-a�i introdus tast�nd
-<Delete>.  <Delete> este o tast� pe tastatur� etichetat� "Del" sau
-"Delete".  �n unele cazuri tasta "Backspace" poate ac�iona ca
-<Delete>, dar nu �ntotdeauna!
+Puteţi şterge ultimul caracter pe care l-aţi introdus tastând
+<Delete>.  <Delete> este o tastă pe tastatură etichetată "Del" sau
+"Delete".  În unele cazuri tasta "Backspace" poate acţiona ca
+<Delete>, dar nu întotdeauna!
 
-Mai general, <Delete> �terge caracterul dinaintea pozi�iei curente a
+Mai general, <Delete> şterge caracterul dinaintea poziţiei curente a
 cursorului.
 
->> Executa�i urm�toarele opera�ii acum - tasta�i c�teva caractere,
-   apoi �terge�i-le tast�nd <Delete> de c�teva ori.  Nu v� teme�i c�
-   ve�i schimba acest fi�ier; nu ve�i altera versiunea principal� a
-   tutorialului.  Aceasta este copia dumneavoastr� personal�.
+>> Executaţi următoarele operaţii acum - tastaţi câteva caractere,
+   apoi ştergeţi-le tastând <Delete> de câteva ori.  Nu vă temeţi că
+   veţi schimba acest fişier; nu veţi altera versiunea principală a
+   tutorialului.  Aceasta este copia dumneavoastră personală.
 
-C�nd o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentat�
-pe o linie de ecran, linia de text este continuat� pe urm�toarea linie
+Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentată
+pe o linie de ecran, linia de text este continuată pe următoarea linie
 de pe ecran.  Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
-indic� o linie care a fost continuat�.
+indică o linie care a fost continuată.
 
->> Introduce�i text p�n� c�nd dep�i�i cu c�teva caractere marginea
-   din dreapta a ecranului.  Ve�i observa apari�ia liniei de
+>> Introduceţi text până când depăşiţi cu câteva caractere marginea
+   din dreapta a ecranului.  Veţi observa apariţia liniei de
    continuare.
 
->> Folosi�i <Delete>-uri pentru a �terge textul p�n� c�nd linia �ncape
-   din nou pe o linie de ecran.  Linia de continuare va disp�rea.
+>> Folosiţi <Delete>-uri pentru a şterge textul până când linia încape
+   din nou pe o linie de ecran.  Linia de continuare va dispărea.
 
-Pute�i �terge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter.  �tergerea
-unui NEWLINE dintre dou� linii concateneaza cele dou� linii.  Dac�
-linia rezultat� este prea lung� pentru a fi afi�at� pe ecran, va fi
-afi�at� cu o linie de continuare.
+Puteţi şterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter.  Ştergerea
+unui NEWLINE dintre două linii concateneaza cele două linii.  Dacă
+linia rezultată este prea lungă pentru a fi afişată pe ecran, va fi
+afişată cu o linie de continuare.
 
->> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii �i tasta�i <Delete>.
-   Aceasta concateneaz� linia curent� cu cea precedent�.
+>> Mutaţi cursorul la începutul unei linii şi tastaţi <Delete>.
+   Aceasta concatenează linia curentă cu cea precedentă.
 
->> Tasta�i <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE �ters.
+>> Tastaţi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE şters.
 
-A�a cum v� reaminti�i, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
-argument numeric ce ac�ioneaz� ca un contor de repeti�ie; introducerea
-caracterelor ascult� acelea�i reguli.  Un argument numeric dat unui
-caracter duce la introducerea caracterului respectiv de num�rul
+Aşa cum vă reamintiţi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
+argument numeric ce acţionează ca un contor de repetiţie; introducerea
+caracterelor ascultă aceleaşi reguli.  Un argument numeric dat unui
+caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numărul
 specificat de ori.
 
->>  �ncerca�i asta acum - tasta�i C-u 8 * pentru a introduce ********.
+>>  Încercaţi asta acum - tastaţi C-u 8 * pentru a introduce ********.
 
-A�i �nv��at acum metodele elementare de tastat �i corectat erori �n
-Emacs.  Pute�i de asemenea �terge cuvinte sau linii.  Acesta este un
-sumar al opera�iilor de �tergere.
+Aţi învăţat acum metodele elementare de tastat şi corectat erori în
+Emacs.  Puteţi de asemenea şterge cuvinte sau linii.  Acesta este un
+sumar al operaţiilor de ştergere.
 
-	<Delete>     �terge caracterul de dinaintea cursorului
-	C-d   	     �terge caracterul de dup� cursor
+	<Delete>     şterge caracterul de dinaintea cursorului
+	C-d   	     şterge caracterul de după cursor
 
-	M-<Delete>   �terge cuv�ntul de dinaintea cursorului
-	M-d	     �terge cuv�ntul de dup� cursor
+	M-<Delete>   şterge cuvântul de dinaintea cursorului
+	M-d	     şterge cuvântul de după cursor
 
-	C-k	     �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul
+	C-k	     şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
 		     liniei
-	M-k	     �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul
+	M-k	     şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
 		     frazei
 
-De remarcat c� <Delete> �i C-d versus M-<Delete> �i M-d extind
-paralela �nceput� de C-f �i M-f (<Delete> nu este cu adev�rat un
-caracter bazat pe CONTROL, dar nu o s� ne ocup�m de asta acum).  C-k
-�i M-k sunt ca C-e �i M-e, �ntr-un fel, dac� facem o paralel� �ntre
-linii �i fraze.
-
-C�nd �terge�i mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
-p�streaz� intern textul distrus �n a�a fel �nc�t �l pute�i restaura.
-Termenul folosit de Emacs pentru opera�iunea de restaurare a textului
-distrus este "yanking".  Pute�i restaura textul distrus fie �n acela�i
-loc, fie �n alt loc �n fi�ier.  Pute�i de asemenea restaura textul de
+De remarcat că <Delete> şi C-d versus M-<Delete> şi M-d extind
+paralela începută de C-f şi M-f (<Delete> nu este cu adevărat un
+caracter bazat pe CONTROL, dar nu o să ne ocupăm de asta acum).  C-k
+şi M-k sunt ca C-e şi M-e, într-un fel, dacă facem o paralelă între
+linii şi fraze.
+
+Când ştergeţi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
+păstrează intern textul distrus în aşa fel încât îl puteţi restaura.
+Termenul folosit de Emacs pentru operaţiunea de restaurare a textului
+distrus este "yanking".  Puteţi restaura textul distrus fie în acelaşi
+loc, fie în alt loc în fişier.  Puteţi de asemenea restaura textul de
 mai multe ori pentru a face mai multe copii.  Comanda de restaurare
 este C-y.
 
-Diferen�a dintre "distrugerea" �i "�tergerea" unei por�iuni din text
-este aceea ca por�iunile de text "distruse" pot fi restaurate, �n timp
-ce por�iunile de text "�terse", nu.  �n general, comenzile care
-distrug por�iuni semnificative din text, p�streaz� intern textul
-respectiv, �n timp ce comenzile care �terg doar un caracter, linii
-goale sau spa�ii, nu fac acest lucru.
-
->> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii care nu este goal�.
-   Tasta�i apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectiv�.
->> Tasta�i C-k o a doua oar�.  Ve�i observa distrugerea caracterului
-   NEWLINE de la sf�r�itul liniei.
-
-Dup� cum vede�i, un singur C-k distruge con�inutul liniei, iar un al
-doilea C-k distruge linia �ns�i, fac�nd toate celelalte linii s� se
-mute �n sus.  C-k trateaz� un argument numeric �n mod special:
-distruge num�rul specificat de linii �i con�inutul lor.  Aceast�
-comportare nu este doar o simpl� repeti�ie.  C-u 2 C-k distruge dou�
-linii �i NEWLINE-urile de dup� ele; tast�nd C-k de dou� ori nu
-ob�ine�i acela�i rezultat.
-
-Pentru a extrage ultimul text distrus �i a-l plasa la pozi�ia curent�
-a cursorului, tasta�i C-y.
-
->> Tasta�i C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
-
-G�nditi-v� la C-y ca �i cum a�i recupera ceva ce v-a fost luat.
-Observa�i c� dac� executa�i mai multe C-k-uri la r�nd, tot textul
-distrus este stocat �ntr-o singur� bucat�, �n a�a fel �nc�t un singur
+Diferenţa dintre "distrugerea" şi "ştergerea" unei porţiuni din text
+este aceea ca porţiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
+ce porţiunile de text "şterse", nu.  În general, comenzile care
+distrug porţiuni semnificative din text, păstrează intern textul
+respectiv, în timp ce comenzile care şterg doar un caracter, linii
+goale sau spaţii, nu fac acest lucru.
+
+>> Mutaţi cursorul la începutul unei linii care nu este goală.
+   Tastaţi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivă.
+>> Tastaţi C-k o a doua oară.  Veţi observa distrugerea caracterului
+   NEWLINE de la sfârşitul liniei.
+
+După cum vedeţi, un singur C-k distruge conţinutul liniei, iar un al
+doilea C-k distruge linia însăşi, facând toate celelalte linii să se
+mute în sus.  C-k tratează un argument numeric în mod special:
+distruge numărul specificat de linii şi conţinutul lor.  Această
+comportare nu este doar o simplă repetiţie.  C-u 2 C-k distruge două
+linii şi NEWLINE-urile de după ele; tastând C-k de două ori nu
+obţineţi acelaşi rezultat.
+
+Pentru a extrage ultimul text distrus şi a-l plasa la poziţia curentă
+a cursorului, tastaţi C-y.
+
+>> Tastaţi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
+
+Gânditi-vă la C-y ca şi cum aţi recupera ceva ce v-a fost luat.
+Observaţi că dacă executaţi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
+distrus este stocat într-o singură bucată, în aşa fel încât un singur
 C-y va restaura toate liniile.
 
->> Tasta�i acum C-k de c�teva ori.
+>> Tastaţi acum C-k de câteva ori.
 
-Acum �ncerca�i s� restaura�i textul distrus:
+Acum încercaţi să restauraţi textul distrus:
 
->> Tasta�i C-y.  Muta�i apoi cursorul c�teva linii mai jos �i tasta�i
-   C-y din nou.  Ve�i vedea cum se copiaz� por�iuni de text.
+>> Tastaţi C-y.  Mutaţi apoi cursorul câteva linii mai jos şi tastaţi
+   C-y din nou.  Veţi vedea cum se copiază porţiuni de text.
 
-Ce face�i dac� ave�i por�iuni de text pe care vre�i s� le restaura�i,
-dar �ntre timp distruge�i o alt� por�iune de text?  C-y va restaura
-por�iunea de text care a fost distrus� cel mai recent.  Cu toate
-acestea, textul distrus anterior nu este pierdut.  Pute�i s�-l
-restaura�i folosind comanda M-y.  Dup� ce a�i executat C-y pentru a
-ob�ine textul cel mai recent distrus, tast�nd M-y ve�i �nlocui textul
-ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus �naintea lui.  Tast�nd
-M-y de mai multe ori pute�i ob�ine por�iuni de text distrus din ce �n
-ce mai vechi.  Odat� ajun�i la textul care v� intereseaz�, pute�i s�
-continua�i editarea f�r� s� mai face�i nimic special, las�nd textul
-restaurat �n pozi�ia �n care se g�se�te.
+Ce faceţi dacă aveţi porţiuni de text pe care vreţi să le restauraţi,
+dar între timp distrugeţi o altă porţiune de text?  C-y va restaura
+porţiunea de text care a fost distrusă cel mai recent.  Cu toate
+acestea, textul distrus anterior nu este pierdut.  Puteţi să-l
+restauraţi folosind comanda M-y.  După ce aţi executat C-y pentru a
+obţine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veţi înlocui textul
+ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui.  Tastând
+M-y de mai multe ori puteţi obţine porţiuni de text distrus din ce în
+ce mai vechi.  Odată ajunşi la textul care vă interesează, puteţi să
+continuaţi editarea fără să mai faceţi nimic special, lasând textul
+restaurat în poziţia în care se găseşte.
 
-Dac� tasta�i M-y de suficient de multe ori, ve�i ajunge �n cele din
-urm� la punctul de plecare (textul distrus cel mai de cur�nd).
+Dacă tastaţi M-y de suficient de multe ori, veţi ajunge în cele din
+urmă la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
 
->> Distruge�i o linie, muta�i-v� pu�in �n jurul ei, distruge�i o alt�
-   linie.  Executa�i apoi C-y pentru a ob�ine �napoi cea de-a doua
-   linie distrus�.  Executa�i apoi M-y �i ve�i constata c� este
-   �nlocuit� de prima linie distrus�.  Executa�i mai multe M-y-uri �i
-   observa�i ce ob�ine�i.  Continua�i s� le executa�i p�n� c�nd a doua
-   linie apare din nou, etc.  Dac� dori�i, pute�i �ncerca s�-i da�i
-   comenzii M-y argumente numerice pozitive �i negative.
+>> Distrugeţi o linie, mutaţi-vă puţin în jurul ei, distrugeţi o altă
+   linie.  Executaţi apoi C-y pentru a obţine înapoi cea de-a doua
+   linie distrusă.  Executaţi apoi M-y şi veţi constata că este
+   înlocuită de prima linie distrusă.  Executaţi mai multe M-y-uri şi
+   observaţi ce obţineţi.  Continuaţi să le executaţi până când a doua
+   linie apare din nou, etc.  Dacă doriţi, puteţi încerca să-i daţi
+   comenzii M-y argumente numerice pozitive şi negative.
 
 
 * ANULARE
 ---------
 
-Dac� face�i o schimbare �n text, �i apoi constata�i c� a�i gre�it,
-pute�i anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
+Dacă faceţi o schimbare în text, şi apoi constataţi că aţi greşit,
+puteţi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
 
-�n mod normal, C-x u anuleaz� schimb�rile f�cute de o comand�; dac�
-repeta�i C-x u de c�teva ori la r�nd, fiecare nou� repeti�ie anuleaz�
-�nc� o comand�.
+În mod normal, C-x u anulează schimbările făcute de o comandă; dacă
+repetaţi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouă repetiţie anulează
+încă o comandă.
 
-Exist� �ns� dou� excep�ii: comenzile care nu schimb� textul nu sunt
-luate �n considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul �i
+Există însă două excepţii: comenzile care nu schimbă textul nu sunt
+luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul şi
 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
-tratate �n grupuri de maxim 20.  (Motiva�ia din spatele acestei
-abord�ri este aceea de a reduce num�rul de C-x u-uri pe care trebuie
-s� le tasta�i pentru anularea inser�rilor de text).
+tratate în grupuri de maxim 20.  (Motivaţia din spatele acestei
+abordări este aceea de a reduce numărul de C-x u-uri pe care trebuie
+să le tastaţi pentru anularea inserărilor de text).
 
->> Distruge�i linia aceasta cu C-k, apoi tasta�i C-x u; linia ar
-   trebui s� reapar�.
+>> Distrugeţi linia aceasta cu C-k, apoi tastaţi C-x u; linia ar
+   trebui să reapară.
 
-C-_ este o alt� comand� de anulare; func�ioneaz� exact ca �i C-x u,
-dar este mai u�or de tastat de mai multe ori la r�nd.  Dezavantajul
-lui C-_ este c� pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
-Din acest motiv exist� C-x u.  Pe unele terminale se poate s� tasta�i
-C-_ tast�nd "/" �n timp ce �ine�i ap�sat� tasta CONTROL.
+C-_ este o altă comandă de anulare; funcţionează exact ca şi C-x u,
+dar este mai uşor de tastat de mai multe ori la rând.  Dezavantajul
+lui C-_ este că pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
+Din acest motiv există C-x u.  Pe unele terminale se poate să tastaţi
+C-_ tastând "/" în timp ce ţineţi apăsată tasta CONTROL.
 
-Un argument numeric la C-_ sau C-x u ac�ioneaz� ca un contor de
-repeti�ie.
+Un argument numeric la C-_ sau C-x u acţionează ca un contor de
+repetiţie.
 
 
-* FI�IERE
+* FIŞIERE
 ---------
 
-Pentru a face permanente modific�rile din textul pe care �l edita�i,
-trebuie s�-l stoca�i (salva�i) �ntr-un fi�ier.  Altminteri,
-modific�rile se vor pierde �n momentul p�r�sirii Emacs-ului.  Pune�i
-textul �ntr-un fi�ier "deschiz�nd" (sau "vizit�nd") fi�ierul.
-
-Deschiderea unui fi�ier �nseamn� c� pute�i vedea con�inutul fi�ierului
-�n Emacs.  Este ca �i cum a�i edita chiar fi�ierul, singura diferen��
-fiind aceea c� schimb�rile nu devin permanente p�n� c�nd nu �l
-"salva�i" ("save" �n limba englez�).  Se evit� astfel existen�a �n
-sistem a unor fi�iere incomplet modificate atunci c�nd nu dori�i acest
-lucru.  Chiar �i c�nd salva�i fi�ierul, Emacs-ul p�streaz� fi�ierul
-ini�ial (cu un nume schimbat) �n a�a fel �nc�t s�-l pute�i recupera �n
-cazul �n care decide�i c� modific�rile efectuate au fost gre�ite.
-
-Aproape de marginea de jos a ecranului ve�i observa o linie care
-�ncepe �i se termin� cu minusuri, �i con�ine �irul "--:-- TUTORIAL.ro"
-sau ceva �n genul acesta.  Aceast� parte a ecranului arat� �ntotdeauna
-numele fi�ierului pe care �l vizita�i.  Acum vizita�i fi�ierul
-"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastr� de �ncerc�ri a
-tutorialului �n limba rom�n�.  Orice fi�ier a�i edita, numele acelui
-fi�ier va ap�rea �n pozi�ia respectiv�.
-
-Comenzile pentru g�sirea �i salvarea fi�ierelor sunt diferite de
-celelalte comenzi pe care le-a�i �nv��at, �n sensul c� sunt compuse
-din dou� caractere.  Am�ndou� �ncep cu caracterul C-x.  Exist� o
-�ntreag� serie de comenzi care �ncep cu C-x; multe dintre ele sunt
-legate de fi�iere, buffere �i alte lucruri �nrudite.  Aceste comenzi
-sunt compuse din dou�, trei sau patru caractere.
-
-Comenzii de deschidere a unui fi�ier trebuie s� �i spune�i numele
-fi�ierului dorit.  Spunem despre comand� ca "cite�te un argument de la
-terminal" (�n acest caz, argumentul este numele fi�ierului).  Dup� ce
-tasta�i comanda
-
-	C-x C-f (deschide un fi�ier)
-
-Emacs-ul v� va cere s� introduce�i numele fi�ierului.  Numele pe care
-�l tasta�i apare pe ultima linie a ecranului.  Aceast� linie se
-numeste "minibuffer" c�nd este folosit� pentru acest tip de
-introducere.  Comenzile normale de editare �n Emacs pot fi folosite �i
-pentru editarea numelui fi�ierului.
-
-�n timp ce introduce�i numele fi�ierului (sau orice alt tip de
-introducere de date �n minibuffer), pute�i anula comanda cu C-g.
-
->> Tasta�i C-x C-f, apoi tasta�i C-g.  Aceasta anuleaz� minibuffer-ul,
-   �i, de asemenea, anuleaz� comanda C-x C-f care �l folosea.  �n
-   concluzie, nu ve�i mai deschide nici un fi�ier.
-
-C�nd a�i terminat de introdus numele fi�ierului, tasta�i <Return>
-pentru a-l �ncheia.  Dup� aceasta, comanda C-x C-f �ncepe s� lucreze
-�i deschide fi�ierul pe care l-a�i ales.  Minibuffer-ul dispare c�nd
-comanda C-x C-f se termin�.
-
-Dup� c�teva momente, con�inutul fi�ierului apare pe ecran �i �l pute�i
-edita.  C�nd doriti s� face�i schimb�rile permanente, tasta�i comanda
-
-	C-x C-s	(salveaz� fi�ierul)
-
-Aceasta copiaz� textul din Emacs �ntr-un fi�ier.  Prima oar� c�nd
-face�i acest lucru, Emacs-ul redenume�te fi�ierul ini�ial �n a�a fel
-�nc�t s� nu se piard�.  Noul nume este creat prin ad�ugarea
-caracterului "~" la numele ini�ial.
-
-C�nd opera�iunea de salvare este terminat�, Emacs-ul afi�eaz� numele
-fi�ierului salvat.  Se recomand� salvarea la intervale relativ mici,
-pentru a nu pierde prea mult� munc� �n cazul unei eventuale bloc�ri a
+Pentru a face permanente modificările din textul pe care îl editaţi,
+trebuie să-l stocaţi (salvaţi) într-un fişier.  Altminteri,
+modificările se vor pierde în momentul părăsirii Emacs-ului.  Puneţi
+textul într-un fişier "deschizând" (sau "vizitând") fişierul.
+
+Deschiderea unui fişier înseamnă că puteţi vedea conţinutul fişierului
+în Emacs.  Este ca şi cum aţi edita chiar fişierul, singura diferenţă
+fiind aceea că schimbările nu devin permanente până când nu îl
+"salvaţi" ("save" în limba engleză).  Se evită astfel existenţa în
+sistem a unor fişiere incomplet modificate atunci când nu doriţi acest
+lucru.  Chiar şi când salvaţi fişierul, Emacs-ul păstrează fişierul
+iniţial (cu un nume schimbat) în aşa fel încât să-l puteţi recupera în
+cazul în care decideţi că modificările efectuate au fost greşite.
+
+Aproape de marginea de jos a ecranului veţi observa o linie care
+începe şi se termină cu minusuri, şi conţine şirul "--:-- TUTORIAL.ro"
+sau ceva în genul acesta.  Această parte a ecranului arată întotdeauna
+numele fişierului pe care îl vizitaţi.  Acum vizitaţi fişierul
+"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastră de încercări a
+tutorialului în limba română.  Orice fişier aţi edita, numele acelui
+fişier va apărea în poziţia respectivă.
+
+Comenzile pentru găsirea şi salvarea fişierelor sunt diferite de
+celelalte comenzi pe care le-aţi învăţat, în sensul că sunt compuse
+din două caractere.  Amândouă încep cu caracterul C-x.  Există o
+întreagă serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
+legate de fişiere, buffere şi alte lucruri înrudite.  Aceste comenzi
+sunt compuse din două, trei sau patru caractere.
+
+Comenzii de deschidere a unui fişier trebuie să îi spuneţi numele
+fişierului dorit.  Spunem despre comandă ca "citeşte un argument de la
+terminal" (în acest caz, argumentul este numele fişierului).  După ce
+tastaţi comanda
+
+	C-x C-f (deschide un fişier)
+
+Emacs-ul vă va cere să introduceţi numele fişierului.  Numele pe care
+îl tastaţi apare pe ultima linie a ecranului.  Această linie se
+numeste "minibuffer" când este folosită pentru acest tip de
+introducere.  Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite şi
+pentru editarea numelui fişierului.
+
+În timp ce introduceţi numele fişierului (sau orice alt tip de
+introducere de date în minibuffer), puteţi anula comanda cu C-g.
+
+>> Tastaţi C-x C-f, apoi tastaţi C-g.  Aceasta anulează minibuffer-ul,
+   şi, de asemenea, anulează comanda C-x C-f care îl folosea.  În
+   concluzie, nu veţi mai deschide nici un fişier.
+
+Când aţi terminat de introdus numele fişierului, tastaţi <Return>
+pentru a-l încheia.  După aceasta, comanda C-x C-f începe să lucreze
+şi deschide fişierul pe care l-aţi ales.  Minibuffer-ul dispare când
+comanda C-x C-f se termină.
+
+După câteva momente, conţinutul fişierului apare pe ecran şi îl puteţi
+edita.  Când doriti să faceţi schimbările permanente, tastaţi comanda
+
+	C-x C-s	(salvează fişierul)
+
+Aceasta copiază textul din Emacs într-un fişier.  Prima oară când
+faceţi acest lucru, Emacs-ul redenumeşte fişierul iniţial în aşa fel
+încât să nu se piardă.  Noul nume este creat prin adăugarea
+caracterului "~" la numele iniţial.
+
+Când operaţiunea de salvare este terminată, Emacs-ul afişează numele
+fişierului salvat.  Se recomandă salvarea la intervale relativ mici,
+pentru a nu pierde prea multă muncă în cazul unei eventuale blocări a
 sistemului.
 
->> Tasta�i C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
-   Aceasta ar trebui s� afi�eze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
+>> Tastaţi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
+   Aceasta ar trebui să afişeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
    jos a ecranului.
 
-Pute�i deschide un fi�ier existent, pentru a-l vedea sau edita.
-Pute�i de asemenea deschide un fi�ier care nu exist�.  Aceasta este
-modalitatea �n care crea�i noi fi�iere cu Emacs-ul: deschide�i
-fi�ierul (care va fi gol ini�ial), apoi �ncepe�i s� introduce�i text
-�n el.  C�nd �i ve�i cere s� "salveze" fi�ierul, Emacs-ul va crea
-fi�ierul cu textul pe care l-a�i introdus.  De acum �nainte pute�i
-considera c� edita�i un fi�ier existent.
+Puteţi deschide un fişier existent, pentru a-l vedea sau edita.
+Puteţi de asemenea deschide un fişier care nu există.  Aceasta este
+modalitatea în care creaţi noi fişiere cu Emacs-ul: deschideţi
+fişierul (care va fi gol iniţial), apoi începeţi să introduceţi text
+în el.  Când îi veţi cere să "salveze" fişierul, Emacs-ul va crea
+fişierul cu textul pe care l-aţi introdus.  De acum înainte puteţi
+considera că editaţi un fişier existent.
 
 
 * BUFFERE
 ---------
 
-Dac� deschide�i un al doilea fi�ier cu C-x C-f, primul va continua s�
-existe �n Emacs.  Pute�i s� v� muta�i �napoi la el deschiz�ndu-l din
-nou cu C-x C-f.  �n acest fel pute�i avea un num�r destul de mare de
-fi�iere deschise �n Emacs.
+Dacă deschideţi un al doilea fişier cu C-x C-f, primul va continua să
+existe în Emacs.  Puteţi să vă mutaţi înapoi la el deschizându-l din
+nou cu C-x C-f.  În acest fel puteţi avea un număr destul de mare de
+fişiere deschise în Emacs.
 
->> Crea�i un fi�ier numit "foo" tast�nd C-x C-f foo <Return>.
-   Introduce�i un text oarecare, edita�i-l, apoi salva�i "foo" tast�nd
-   C-x C-s.  �n cele din urm�, tasta�i C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
-   pentru a v� �ntoarce la tutorial.
+>> Creaţi un fişier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
+   Introduceţi un text oarecare, editaţi-l, apoi salvaţi "foo" tastând
+   C-x C-s.  În cele din urmă, tastaţi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
+   pentru a vă întoarce la tutorial.
 
-Emacs-ul stocheaz� textul fiec�rui fi�ier �ntr-un obiect numit
-"buffer".  Deschiderea unui fi�ier creeaz� un nou buffer �n Emacs.
-Pentru a vedea o list� a bufferelor existente �n Emacs, tasta�i
+Emacs-ul stochează textul fiecărui fişier într-un obiect numit
+"buffer".  Deschiderea unui fişier creează un nou buffer în Emacs.
+Pentru a vedea o listă a bufferelor existente în Emacs, tastaţi
 
 	C-x C-b	  (lista de buffere)
 
->> �ncerca�i C-x C-b acum.
+>> Încercaţi C-x C-b acum.
 
-Observa�i cum fiecare buffer are un nume �i, uneori, un nume de fi�ier
-corespunz�tor fi�ierului al c�rui con�inut este men�inut �n buffer-ul
-respectiv.  Unele buffere nu corespund nici unui fi�ier.  De exemplu,
-buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fi�ier asociat.  Este
-buffer-ul care con�ine lista de buffere �i a fost creat de comanda C-x
-C-b.  Orice text pe care �l vede�i �ntr-o fereastr� a Emacs-ului este
-�ntotdeauna parte dintr-un buffer.
+Observaţi cum fiecare buffer are un nume şi, uneori, un nume de fişier
+corespunzător fişierului al cărui conţinut este menţinut în buffer-ul
+respectiv.  Unele buffere nu corespund nici unui fişier.  De exemplu,
+buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fişier asociat.  Este
+buffer-ul care conţine lista de buffere şi a fost creat de comanda C-x
+C-b.  Orice text pe care îl vedeţi într-o fereastră a Emacs-ului este
+întotdeauna parte dintr-un buffer.
 
->> Tasta�i C-x 1 pentru a sc�pa de lista de buffere.
+>> Tastaţi C-x 1 pentru a scăpa de lista de buffere.
 
-Dac� face�i schimb�ri �n textul unui fi�ier, apoi deschide�i un alt
-fi�ier, primul fi�ier nu este salvat.  Schimb�rile efectuate r�m�n �n
-Emacs, �n buffer-ul asociat acelui fi�ier.  Crearea sau editarea
-buffer-ului celui de-al doilea fi�ier nu are nici un efect asupra
-buffer-ului primului fi�ier.  Acest lucru este foarte util, dar
-�nseamn� c� ave�i nevoie de o modalitate convenabil� de a salva
-buffer-ul primului fi�ier.  Ar fi obositor s� fie necesar s� v� muta�i
-�napoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s.  Din acest
-motiv exist� comanda:
+Dacă faceţi schimbări în textul unui fişier, apoi deschideţi un alt
+fişier, primul fişier nu este salvat.  Schimbările efectuate rămân în
+Emacs, în buffer-ul asociat acelui fişier.  Crearea sau editarea
+buffer-ului celui de-al doilea fişier nu are nici un efect asupra
+buffer-ului primului fişier.  Acest lucru este foarte util, dar
+înseamnă că aveţi nevoie de o modalitate convenabilă de a salva
+buffer-ul primului fişier.  Ar fi obositor să fie necesar să vă mutaţi
+înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s.  Din acest
+motiv există comanda:
 
-	C-x s	salveaz� ni�te buffere
+	C-x s	salvează nişte buffere
 
-C-x s v� �ntreab� despre fiecare buffer care con�ine modific�ri (�i
-care nu a fost salvat) dac� dori�i s�-l salva�i.
+C-x s vă întreabă despre fiecare buffer care conţine modificări (şi
+care nu a fost salvat) dacă doriţi să-l salvaţi.
 
->> Introduce�i o linie de text, apoi tasta�i C-x s.
-   Ar trebui s� v� �ntrebe dac� s� salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
-   Raspunde�i "da" la �ntrebare tast�nd "y".
+>> Introduceţi o linie de text, apoi tastaţi C-x s.
+   Ar trebui să vă întrebe dacă să salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
+   Raspundeţi "da" la întrebare tastând "y".
 
 
 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
 -------------------------------
 
-Exist� mult mai multe comenzi Emacs dec�t combina�ii de taste bazate
-pe CONTROL �i META.  Solu�ia �n Emacs este folosirea comenzilor
-eXtinse.  Acestea sunt de dou� feluri:
-
-	C-x	eXtinde un caracter; urmat� de un caracter
-	M-x	eXtinde un nume; urmat� de un nume lung
-
-Acestea sunt comenzi care sunt utile �n general, dar folosite mai rar
-dec�t comenzile despre care a�i �nv��at p�n� acum.  A�i v�zut deja
-dou� dintre ele: comanda de deschis fi�iere (C-x C-f) �i comanda de
-salvat fi�iere (C-x C-s).  Un alt exemplu este comanda de p�r�sit
-Emacs-ul: C-x C-c.  (Nu v� teme�i c� ve�i pierde schimb�ri f�cute �n
-fi�iere; �nainte de a termina sesiunea curent� Emacs, C-x C-c v� va
-�ntreba dac� dori�i s� salva�i fi�ierele modificate.)
-
-C-z este comanda cu care pute�i ie�i din Emacs *temporar* - astfel
-�nc�t s� pute�i s� v� �ntoarce�i la aceea�i sesiune Emacs mai t�rziu.
-
-Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspend�" Emacs-ul; asta �nseamn�
-c�, de�i v� ve�i �ntoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
-distrus.  �n shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
-uzuale pute�i reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
-
-Pe sistemele care nu implementeaz� mecanismele de suspendare, C-z
-creeaz� un subshell care ruleaz� sub Emacs pentru a v� oferi
-posibilitatea de a rula alte programe �i de a v� �ntoarce la Emacs mai
-t�rziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adev�rat din Emacs - comanda
-`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzual� de a v�
-�ntoarce �n Emacs.
-
-�n general C-x C-c se folose�te �nainte de p�r�sirea sistemului.
-Pute�i folosi aceast� comand� �i pentru a ie�i din instan�e de Emacs
+Există mult mai multe comenzi Emacs decât combinaţii de taste bazate
+pe CONTROL şi META.  Soluţia în Emacs este folosirea comenzilor
+eXtinse.  Acestea sunt de două feluri:
+
+	C-x	eXtinde un caracter; urmată de un caracter
+	M-x	eXtinde un nume; urmată de un nume lung
+
+Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
+decât comenzile despre care aţi învăţat până acum.  Aţi văzut deja
+două dintre ele: comanda de deschis fişiere (C-x C-f) şi comanda de
+salvat fişiere (C-x C-s).  Un alt exemplu este comanda de părăsit
+Emacs-ul: C-x C-c.  (Nu vă temeţi că veţi pierde schimbări făcute în
+fişiere; înainte de a termina sesiunea curentă Emacs, C-x C-c vă va
+întreba dacă doriţi să salvaţi fişierele modificate.)
+
+C-z este comanda cu care puteţi ieşi din Emacs *temporar* - astfel
+încât să puteţi să vă întoarceţi la aceeaşi sesiune Emacs mai târziu.
+
+Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendă" Emacs-ul; asta înseamnă
+că, deşi vă veţi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
+distrus.  În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
+uzuale puteţi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
+
+Pe sistemele care nu implementează mecanismele de suspendare, C-z
+creează un subshell care rulează sub Emacs pentru a vă oferi
+posibilitatea de a rula alte programe şi de a vă întoarce la Emacs mai
+târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevărat din Emacs - comanda
+`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzuală de a vă
+întoarce în Emacs.
+
+În general C-x C-c se foloseşte înainte de părăsirea sistemului.
+Puteţi folosi această comandă şi pentru a ieşi din instanţe de Emacs
 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
-s-ar putea s� nu fie capabile s� foloseasc� facilita�ile de suspendare
-ale Emacs-ului.  �n mod normal �ns�, dac� nu sunte�i pe cale s�
-p�r�si�i sistemul, este mai bine s� suspenda�i Emacs-ul cu C-z dec�t
-s� ie�i�i complet cu C-x C-c.
+s-ar putea să nu fie capabile să folosească facilitaţile de suspendare
+ale Emacs-ului.  În mod normal însă, dacă nu sunteţi pe cale să
+părăsiţi sistemul, este mai bine să suspendaţi Emacs-ul cu C-z decât
+să ieşiţi complet cu C-x C-c.
 
 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x.  Aceasta este lista celor
-pe care le-a�i �nv��at p�n� acum:
+pe care le-aţi învăţat până acum:
 
-	C-x C-f		deschide un fi�ier
-	C-x C-s		salveaz� fi�ierul
-	C-x C-b		listeaz� bufferele
-	C-x C-c		p�r�se�te Emacs-ul
-	C-x u		anuleaz�
+	C-x C-f		deschide un fişier
+	C-x C-s		salvează fişierul
+	C-x C-b		listează bufferele
+	C-x C-c		părăseşte Emacs-ul
+	C-x u		anulează
 
-Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite �i mai rar
-sau comenzile care sunt folosite numai �n anumite moduri.  Un exemplu
-este comanda replace-string (�nlocuie�te-�ir) care �nlocuie�te global
-toate apari�iile unui �ir de caractere cu alt �ir de caractere.  C�nd
-tasta�i M-x, Emacs-ul afi�eaz� pe ultima linie de pe ecran "M-x" �i
-pute�i introduce numele comenzii - �n cazul nostru "replace-string".
-Pute�i s� tasta�i doar "repl s<TAB>" �i Emacs-ul va completa numele.
-Termina�i comanda cu <Return>.
+Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite şi mai rar
+sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri.  Un exemplu
+este comanda replace-string (înlocuieşte-şir) care înlocuieşte global
+toate apariţiile unui şir de caractere cu alt şir de caractere.  Când
+tastaţi M-x, Emacs-ul afişează pe ultima linie de pe ecran "M-x" şi
+puteţi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
+Puteţi să tastaţi doar "repl s<TAB>" şi Emacs-ul va completa numele.
+Terminaţi comanda cu <Return>.
 
-Comanda replace-string necesit� dou� argumente - �irul ce va fi
-�nlocuit �i �irul �nlocuitor.  La sf�r�itul introducerii fiec�rui
-argument trebuie s� tasta�i <Return>.
+Comanda replace-string necesită două argumente - şirul ce va fi
+înlocuit şi şirul înlocuitor.  La sfârşitul introducerii fiecărui
+argument trebuie să tastaţi <Return>.
 
->> Muta�i cursorul pe linia goal� care se g�seste dou� linii mai jos.
-   Tasta�i apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
+>> Mutaţi cursorul pe linia goală care se găseste două linii mai jos.
+   Tastaţi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
 
-   Observa�i modul �n care aceast� linie s-a modificat: a�i �nlocuit
-   toate apari�iile cuv�ntului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dup�
-   pozi�ia ini�ial� a cursorului.
+   Observaţi modul în care această linie s-a modificat: aţi înlocuit
+   toate apariţiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", după
+   poziţia iniţială a cursorului.
 
 
-* SALVARE AUTOMAT�
+* SALVARE AUTOMATĂ
 ------------------
 
-Dac� a�i facut schimb�ri �ntr-un fi�ier, dar nu le-a�i salvat, aceste
-schimb�ri se pot pierde �n cazul �n care sistemul se blocheaz�.
-Pentru a v� proteja munca, Emacs-ul salveaz� periodic un fi�ier de
-"autosalvare" pentru fiecare fi�ier pe care �l edita�i.  Acest fi�ier
-are un "#" la �nceput �i unul la sf�r�it; de exemplu, dac� fi�ierul
-dumneavoastr� se numeste "hello.c", fi�ierul de autosalvare
-corespunz�tor se va numi "#hello.c#".  C�nd salva�i fi�ierul �n mod
-normal, Emacs-ul �terge fi�ierul de autosalvare.
+Dacă aţi facut schimbări într-un fişier, dar nu le-aţi salvat, aceste
+schimbări se pot pierde în cazul în care sistemul se blochează.
+Pentru a vă proteja munca, Emacs-ul salvează periodic un fişier de
+"autosalvare" pentru fiecare fişier pe care îl editaţi.  Acest fişier
+are un "#" la început şi unul la sfârşit; de exemplu, dacă fişierul
+dumneavoastră se numeste "hello.c", fişierul de autosalvare
+corespunzător se va numi "#hello.c#".  Când salvaţi fişierul în mod
+normal, Emacs-ul şterge fişierul de autosalvare.
 
-�n cazul unei c�deri a sistemului, pute�i s� v� recupera�i fi�ierul de
-autosalvare deschiz�nd fi�ierul �n mod normal (fi�ierul pe care �l
-edita�i, nu pe cel de autosalvare) �i tast�nd dup� aceea M-x recover
-file<Return>.  C�nd vi se cere confirmarea, tasta�i yes<Return> pentru
-a continua �i a recupera fi�ierul.
+În cazul unei căderi a sistemului, puteţi să vă recuperaţi fişierul de
+autosalvare deschizând fişierul în mod normal (fişierul pe care îl
+editaţi, nu pe cel de autosalvare) şi tastând după aceea M-x recover
+file<Return>.  Când vi se cere confirmarea, tastaţi yes<Return> pentru
+a continua şi a recupera fişierul.
 
 
 * ZONA DE ECOU
 --------------
 
-Dac� Emacs-ul observ� c� tasta�i comenzile �ncet, vi le va ar�ta la
-marginea de jos a ecranului �ntr-o zona numit� "zona de ecou".  Zona
-de ecou con�ine cea mai de jos linie a ecranului.
+Dacă Emacs-ul observă că tastaţi comenzile încet, vi le va arăta la
+marginea de jos a ecranului într-o zona numită "zona de ecou".  Zona
+de ecou conţine cea mai de jos linie a ecranului.
 
 
 * LINIA DE MOD
 --------------
 
-Linia de deasupra zonei de ecou se nume�te "linia de mod" ("mode line"
-�n limba englez�).  Linia de mod con�ine ceva de genul:
+Linia de deasupra zonei de ecou se numeşte "linia de mod" ("mode line"
+în limba engleză).  Linia de mod conţine ceva de genul:
 
 --**-Emacs: TUTORIAL          (Fundamental)--L670--58%----------------
 
-Aceast� linie prezint� informa�ii utile despre starea Emacs-ului �i
-despre textul pe care �l edita�i.
+Această linie prezintă informaţii utile despre starea Emacs-ului şi
+despre textul pe care îl editaţi.
 
-Sti�i deja ce �nseamn� numele fi�ierului - este fi�ierul pe care l-a�i
-deschis.  -NN%-- indic� pozi�ia curent� a cursorului �n text - NN la
-sut� din text este deasupra primei linii de pe ecran.  Dac� �nceputul
-fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea --Top-- �n loc de
---00%--.  Dac� sf�r�itul fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea
---Bot-- (de la "bottom" �n limba englez�).  Dac� fi�ierul este at�t de
-mic, �nc�t �ncape �n �ntregime pe ecran, pe linia de mod ve�i vedea
+Stiţi deja ce înseamnă numele fişierului - este fişierul pe care l-aţi
+deschis.  -NN%-- indică poziţia curentă a cursorului în text - NN la
+sută din text este deasupra primei linii de pe ecran.  Dacă începutul
+fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea --Top-- în loc de
+--00%--.  Dacă sfârşitul fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea
+--Bot-- (de la "bottom" în limba engleză).  Dacă fişierul este atât de
+mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veţi vedea
 --All--.
 
-Stelele de la �nceputul liniei de mod semnalizeaz� existen�a unor
-modific�ri nesalvate �n text.  Imediat dup� deschiderea fi�ierului,
-por�iunea respectiv� din linia de mod nu con�ine nici o stea, doar
+Stelele de la începutul liniei de mod semnalizează existenţa unor
+modificări nesalvate în text.  Imediat după deschiderea fişierului,
+porţiunea respectivă din linia de mod nu conţine nici o stea, doar
 minusuri.
 
-Por�iunea din�untrul parantezelor v� spune modul de editare curent.
-Modul implicit este "Fundamental", modul pe care �l folosi�i chiar
+Porţiunea dinăuntrul parantezelor vă spune modul de editare curent.
+Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiţi chiar
 acum.  Este un exemplu de "mod major".
 
 Emacs-ul are multe moduri majore.  Unele dintre ele sunt destinate
-edit�rii diferitelor limbaje �i/sau tipuri de text, cum ar fi modul
+editării diferitelor limbaje şi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
 Lisp, modul Text, etc.  Numai un mod major poate fi activ la un moment
-dat �i numele s�u va fi �ntotdeauna acolo unde este "Fundamental"
+dat şi numele său va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
 acum.
 
-Fiecare mod major schimb� comportamentul unor comenzi.  De exemplu
-exist� comenzi pentru crearea comentariilor �ntr-un program, dar, cum
-fiecare limbaj de programare are o idee diferit� despre felul cum ar
-trebui s� arate un comentariu, fiecare mod major trebuie s� le
-introduc� �ntr-un alt fel.  Exist� c�te o comand� asociat� fiec�rui
+Fiecare mod major schimbă comportamentul unor comenzi.  De exemplu
+există comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
+fiecare limbaj de programare are o idee diferită despre felul cum ar
+trebui să arate un comentariu, fiecare mod major trebuie să le
+introducă într-un alt fel.  Există câte o comandă asociată fiecărui
 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major.  De
 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
 "Fundamental".
 
-Dac� edita�i text �n limba rom�n�, cum ar fi de exemplu acest fi�ier,
-ar trebui probabil s� folosi�i modul Text.
+Dacă editaţi text în limba română, cum ar fi de exemplu acest fişier,
+ar trebui probabil să folosiţi modul Text.
 
->> Tasta�i M-x text-mode<Return>.
+>> Tastaţi M-x text-mode<Return>.
 
-Nu v� temeti, nici una din comenzile pe care le-a�i �nv��at p�n� acum
-nu schimb� Emacs-ul prea mult.  Pute�i observa acum c� M-f �i M-b
-trateaz� apostrofurile ca parte din cuvinte.  �nainte, �n modul
-Fundamental, M-f �i M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
+Nu vă temeti, nici una din comenzile pe care le-aţi învăţat până acum
+nu schimbă Emacs-ul prea mult.  Puteţi observa acum că M-f şi M-b
+tratează apostrofurile ca parte din cuvinte.  Înainte, în modul
+Fundamental, M-f şi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
 cuvinte.
 
-Modurile majore opereaz� schimb�ri subtile, ca cea descris� mai sus.
-Majoritatea comenzilor execut� aceea�i opera�ie �n fiecare mod major,
-dar func�ioneaz� pu�in diferit.
+Modurile majore operează schimbări subtile, ca cea descrisă mai sus.
+Majoritatea comenzilor execută aceeaşi operaţie în fiecare mod major,
+dar funcţionează puţin diferit.
 
-Pentru a vedea documenta�ia referitoare la modul major curent, tasta�i
+Pentru a vedea documentaţia referitoare la modul major curent, tastaţi
 C-h m.
 
->> Folosi�i C-u C-v o dat� sau de mai multe ori pentru a aduce aceast�
-   linie aproape de �nceputul ecranului.  Tasta�i C-h m ca s� afla�i
-   diferen�ele dintre modul Text �i modul Fundamental.  Tasta�i C-x 1
-   pentru a �terge documenta�ia de pe ecran.
+>> Folosiţi C-u C-v o dată sau de mai multe ori pentru a aduce această
+   linie aproape de începutul ecranului.  Tastaţi C-h m ca să aflaţi
+   diferenţele dintre modul Text şi modul Fundamental.  Tastaţi C-x 1
+   pentru a şterge documentaţia de pe ecran.
 
-Modurile majore se numesc "majore" pentru c� exist� �i moduri minore.
-Modurile minore sunt ajust�ri minore ale modurilor majore.  Fiecare
+Modurile majore se numesc "majore" pentru că există şi moduri minore.
+Modurile minore sunt ajustări minore ale modurilor majore.  Fiecare
 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
-celelalte moduri minore �i independent de modul major curent.  Pute�i
-s� nu folosi�i nici un mod minor, un mod minor sau orice combina�ie de
+celelalte moduri minore şi independent de modul major curent.  Puteţi
+să nu folosiţi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaţie de
 moduri minore.
 
-Un mod minor care este foarte util, �n mod special c�nd edita�i text,
-este modul "Auto Fill".  C�nd acest mod este activat, Emacs-ul sparge
-automat liniile la spa�iul dintre cuvinte de fiecare dat� c�nd
-introduc�nd text crea�i o linie care este prea lung�.
+Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaţi text,
+este modul "Auto Fill".  Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
+automat liniile la spaţiul dintre cuvinte de fiecare dată când
+introducând text creaţi o linie care este prea lungă.
 
-Pute�i activa modul "Auto Fill" execut�nd M-x auto-fill-mode<Return>.
-C�nd acest mod este activat, �l pute�i dezactiva execut�nd aceea�i
-comand�.  Dac� modul este dezactivat, aceast� comand� �l activeaz�,
-c�nd este activat, comanda �l dezactiveaz�.  Se spune c� aceast�
-comand� inverseaz� modul.
+Puteţi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
+Când acest mod este activat, îl puteţi dezactiva executând aceeaşi
+comandă.  Dacă modul este dezactivat, această comandă îl activează,
+când este activat, comanda îl dezactivează.  Se spune că această
+comandă inversează modul.
 
->> Tasta�i M-x auto-fill-mode<Return> acum.  Introduce�i apoi o linie
-   con�in�nd "asdf " de mai multe ori, p�n� c�nd linia se sparge �n
-   dou�.  Trebuie s� pune�i spa�ii �ntre cuvinte pentru c� Auto Fill
-   sparge linia numai la spa�ii.
+>> Tastaţi M-x auto-fill-mode<Return> acum.  Introduceţi apoi o linie
+   conţinând "asdf " de mai multe ori, până când linia se sparge în
+   două.  Trebuie să puneţi spaţii între cuvinte pentru că Auto Fill
+   sparge linia numai la spaţii.
 
-Marginea este stabilit� �n mod normal la 70 de caractere, dar pute�i
-schimba aceast� valoare cu comanda C-x f.  Introduce�i valoarea dorit�
+Marginea este stabilită în mod normal la 70 de caractere, dar puteţi
+schimba această valoare cu comanda C-x f.  Introduceţi valoarea dorită
 ca argument numeric pentru C-x f.
 
->> Tasta�i C-x f cu 20 ca argument numeric.  (C-u 2 0 C-x f).
-   Introduce�i apoi un text oarecare �i observa�i cum Emacs-ul umple
-   linii de maximum 20 de caractere.  Restaura�i marginea la 70 de
+>> Tastaţi C-x f cu 20 ca argument numeric.  (C-u 2 0 C-x f).
+   Introduceţi apoi un text oarecare şi observaţi cum Emacs-ul umple
+   linii de maximum 20 de caractere.  Restauraţi marginea la 70 de
    caractere folosind din nou C-x f.
 
-Dac� face�i schimb�ri �n mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
-rearanjeaz� paragraful.  Pentru a face acest lucru, trebuie s� tasta�i
-M-q (META-q) cu cursorul pozi�ionat �n�untrul paragrafului.
+Dacă faceţi schimbări în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
+rearanjează paragraful.  Pentru a face acest lucru, trebuie să tastaţi
+M-q (META-q) cu cursorul poziţionat înăuntrul paragrafului.
 
->> Muta�i cursorul �n paragraful precedent �i tasta�i M-q.
+>> Mutaţi cursorul în paragraful precedent şi tastaţi M-q.
 
 
-* C�UTARE
+* CĂUTARE
 ---------
 
-Emacs-ul poate caut� �iruri (grupuri continue de caractere sau
-cuvinte) fie �nainte, fie �napoi (fa�� de pozi�ia curent� a cursorului
-�n text).  C�utarea unui �ir este o opera�ie ce mut� cursorul;
-cursorul este mutat �n pozi�ia corespunz�toare urm�toarei apari�ii a
-�irului �n text.
+Emacs-ul poate caută şiruri (grupuri continue de caractere sau
+cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faţă de poziţia curentă a cursorului
+în text).  Căutarea unui şir este o operaţie ce mută cursorul;
+cursorul este mutat în poziţia corespunzătoare următoarei apariţii a
+şirului în text.
 
-C�utarea este diferit� �n Emacs fa�� de majoritatea editoarelor,
-deoarece este "incremental�".  Asta �nseamn� c� execu�ia opera�iunii
-de c�utare se face �n timp ce tasta�i �irul de c�utat.
+Căutarea este diferită în Emacs faţă de majoritatea editoarelor,
+deoarece este "incrementală".  Asta înseamnă că execuţia operaţiunii
+de căutare se face în timp ce tastaţi şirul de căutat.
 
-Comanda ce ini�iaz� c�utarea este C-s pentru c�utare �nainte �i C-r
-pentru c�utare �napoi.  A�TEPTA�I!  Nu le �ncerca�i acum.
+Comanda ce iniţiază căutarea este C-s pentru căutare înainte şi C-r
+pentru căutare înapoi.  AŞTEPTAŢI!  Nu le încercaţi acum.
 
-C�nd tasta�i C-s ve�i remarca faptul c� �irul "I-search" apare ca
-prompt �n zona de ecou.  Aceasta v� spune c� Emacs-ul este �n modul de
-c�utare incremental�, a�tept�nd ca dumneavoastr� s� introduce�i �irul
-pe care dori�i s�-l c�uta�i.  C�utarea poate fi terminat� cu <Return>.
+Când tastaţi C-s veţi remarca faptul că şirul "I-search" apare ca
+prompt în zona de ecou.  Aceasta vă spune că Emacs-ul este în modul de
+căutare incrementală, aşteptând ca dumneavoastră să introduceţi şirul
+pe care doriţi să-l căutaţi.  Căutarea poate fi terminată cu <Return>.
 
->> Tasta�i acum C-s pentru a porni o c�utare.  �NCET, c�te o singur�
-   liter� la un moment dat, tasta�i cuv�ntul "cursor", f�c�nd o pauz�
-   dup� fiecare caracter tastat ca s� observa�i ce se �ntampl� cu
-   cursorul.  Acum a�i terminat de c�utat prima apari�ie a cuv�ntului
+>> Tastaţi acum C-s pentru a porni o căutare.  ÎNCET, câte o singură
+   literă la un moment dat, tastaţi cuvântul "cursor", făcând o pauză
+   după fiecare caracter tastat ca să observaţi ce se întamplă cu
+   cursorul.  Acum aţi terminat de căutat prima apariţie a cuvântului
    "cursor".
->> Tasta�i C-s din nou, pentru a c�uta urm�toarea apari�ie a
-   cuv�ntului "cursor".
->> Tasta�i acum <Delete> de patru ori �i observa�i mi�carea
+>> Tastaţi C-s din nou, pentru a căuta următoarea apariţie a
+   cuvântului "cursor".
+>> Tastaţi acum <Delete> de patru ori şi observaţi mişcarea
    cursorului.
->> Tasta�i <Return> pentru a termina c�utarea.
-
-A�i observat ce s-a �ntamplat?  �n timpul unei c�ut�ri incrementale
-Emacs-ul �ncearc� s� se pozi�ioneze pe prima apari�ie a �irului pe
-care l-a�i introdus p�n� �n momentul respectiv.  Dac� vre�i s� v�
-pozi�iona�i pe urm�toarea apari�ie a cuv�ntului "cursor", nu trebuie
-dec�t s� tasta�i C-s �nc� o dat�.  Dac� nu mai exist� o alt� apari�ie,
-Emacs-ul va emite un sunet �i v� va anun�a c� opera�iunea de c�utare a
-e�uat ("failed" �n limba englez�).  C-g este o alt� metod� de a
-termina c�utarea.
-
-OBSERVA�IE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul �i nu ve�i mai
-primi nici un r�spuns de la Emacs.  Aceasta indic� faptul c� o
-"facilitate" a sistemului de operare numit� "controlul fluxului"
-("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� caracterul C-s �i
-acesta nu mai ajunge la Emacs.  Pentru deblocarea ecranului, ap�sa�i
-C-q.  Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit�
-"facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+>> Tastaţi <Return> pentru a termina căutarea.
+
+Aţi observat ce s-a întamplat?  În timpul unei căutări incrementale
+Emacs-ul încearcă să se poziţioneze pe prima apariţie a şirului pe
+care l-aţi introdus până în momentul respectiv.  Dacă vreţi să vă
+poziţionaţi pe următoarea apariţie a cuvântului "cursor", nu trebuie
+decât să tastaţi C-s încă o dată.  Dacă nu mai există o altă apariţie,
+Emacs-ul va emite un sunet şi vă va anunţa că operaţiunea de căutare a
+eşuat ("failed" în limba engleză).  C-g este o altă metodă de a
+termina căutarea.
+
+OBSERVAŢIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul şi nu veţi mai
+primi nici un răspuns de la Emacs.  Aceasta indică faptul că o
+"facilitate" a sistemului de operare numită "controlul fluxului"
+("flow control" în limba engleză) interceptează caracterul C-s şi
+acesta nu mai ajunge la Emacs.  Pentru deblocarea ecranului, apăsaţi
+C-q.  Puteţi găsi detalii referitoare la această aşa-numită
+"facilitate" în secţiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
 din manualul Emacs-ului.
 
-Dac� sunte�i �n mijlocul unei c�ut�ri incrementale �i tasta�i
-<Delete>, ve�i observa c� ultimul caracter �n c�utarea incremental�
-este �ters �i c�utarea se �ntoarce la pozi�ia anterioar�.  De exemplu,
-s� presupunem c� a�i tastat "c", pentru a c�uta prima apari�ie a lui
-"c".  Dac� tasta�i "u", cursorul se va muta la prima apari�ie a lui
-"cu".  Tasta�i acum <Delete>.  Aceasta va �terge "u"-ul din �irul de
-c�utare �i cursorul se va muta �napoi la prima apari�ie a lui "c".
+Dacă sunteţi în mijlocul unei căutări incrementale şi tastaţi
+<Delete>, veţi observa că ultimul caracter în căutarea incrementală
+este şters şi căutarea se întoarce la poziţia anterioară.  De exemplu,
+să presupunem că aţi tastat "c", pentru a căuta prima apariţie a lui
+"c".  Dacă tastaţi "u", cursorul se va muta la prima apariţie a lui
+"cu".  Tastaţi acum <Delete>.  Aceasta va şterge "u"-ul din şirul de
+căutare şi cursorul se va muta înapoi la prima apariţie a lui "c".
 
-C�utarea incremental� poate fi terminat� prin tastarea unui caracter
-bazat pe CONTROL sau META (cu c�teva excep�ii - caracterele care sunt
-specifice c�ut�rii, cum ar fi C-s �i C-r).
+Căutarea incrementală poate fi terminată prin tastarea unui caracter
+bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepţii - caracterele care sunt
+specifice căutării, cum ar fi C-s şi C-r).
 
-C-s �ncepe o c�utare care inspecteaz� textul de DUP� pozi�ia curent� a
-cursorului.  Dac� dori�i s� c�uta�i �n textul dinaintea pozi�iei
-curente a cursorului, folosi�i C-r.  Toat� discu�ia referitoare la C-s
-se aplic� �i comenzii C-r, cu men�iunea c� direc�ia de c�utare este
-invers�.
+C-s începe o căutare care inspectează textul de DUPĂ poziţia curentă a
+cursorului.  Dacă doriţi să căutaţi în textul dinaintea poziţiei
+curente a cursorului, folosiţi C-r.  Toată discuţia referitoare la C-s
+se aplică şi comenzii C-r, cu menţiunea că direcţia de căutare este
+inversă.
 
 
 * FERESTRE MULTIPLE
 -------------------
 
-Una dintre facilit��ile importante ale Emacs-ului este aceea de a
-afi�a pe ecran mai multe ferestre simultan.
+Una dintre facilităţile importante ale Emacs-ului este aceea de a
+afişa pe ecran mai multe ferestre simultan.
 
->> Muta�i cursorul pe aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l.
+>> Mutaţi cursorul pe această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
 
->> Tasta�i acum C-x 2 pentru a �mp�r�i ecranul �n dou� ferestre.
-   Am�ndou� ferestrele vor afi�a acest tutorial.  Cursorul va r�mane
-   �n fereastra din partea de sus a ecranului.
+>> Tastaţi acum C-x 2 pentru a împărţi ecranul în două ferestre.
+   Amândouă ferestrele vor afişa acest tutorial.  Cursorul va rămane
+   în fereastra din partea de sus a ecranului.
 
->> Tasta�i C-M-v pentru a mi�ca textul din fereastra de jos.
-   (Dac� nu ave�i o tast� META, tasta�i ESC C-v.)
+>> Tastaţi C-M-v pentru a mişca textul din fereastra de jos.
+   (Dacă nu aveţi o tastă META, tastaţi ESC C-v.)
 
->> Tasta�i C-x o ("o" de la "other" - "cealalt�" �n limba
-   englez�) pentru a muta cursorul �n fereastra de jos.
+>> Tastaţi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltă" în limba
+   engleză) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
 
->> Tasta�i C-v �i M-v �n fereastra de jos pentru a muta textul.
-   Continua�i s� citi�i aceste instruc�iuni �n fereastra de sus.
+>> Tastaţi C-v şi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
+   Continuaţi să citiţi aceste instrucţiuni în fereastra de sus.
 
->> Tasta�i C-x o din nou pentru a muta cursorul �napoi �n fereastra de
-   sus.  Cursorul va fi plasat �n locul unde a fost anterior.
+>> Tastaţi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
+   sus.  Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
 
-Pute�i continua s� folosi�i C-x o pentru a v� muta �ntre ferestre.
-Fiecare fereastr� are propria ei pozi�ie a cursorului, dar numai o
-fereastr� arat� cursorul la un moment dat.  Toate opera�iile normale
-de editare au efect �n fereastra �n care se g�se�te cursorul -
-fereastra respectiv� se nume�te "fereastra selectat�".
+Puteţi continua să folosiţi C-x o pentru a vă muta între ferestre.
+Fiecare fereastră are propria ei poziţie a cursorului, dar numai o
+fereastră arată cursorul la un moment dat.  Toate operaţiile normale
+de editare au efect în fereastra în care se găseşte cursorul -
+fereastra respectivă se numeşte "fereastra selectată".
 
-Comanda C-M-v este foarte util� c�nd edita�i text �ntr-o fereastr� �i
-folosi�i cealalt� fereastr� pentru a citi documenta�ii.  Pute�i �ine
-�ntotdeauna cursorul �n fereastra �n care edita�i, �n timp ce avansa�i
-textul din cealalt� fereastr� cu C-M-v.
+Comanda C-M-v este foarte utilă când editaţi text într-o fereastră şi
+folosiţi cealaltă fereastră pentru a citi documentaţii.  Puteţi ţine
+întotdeauna cursorul în fereastra în care editaţi, în timp ce avansaţi
+textul din cealaltă fereastră cu C-M-v.
 
-C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META.  Dac� ave�i o tast�
-META, pute�i tasta C-M-v �in�nd ap�sate �i CONTROL �i META c�nd tasta�i
-v.  Nu conteaz� care dintre CONTROL sau META este ap�sat� mai �nt�i,
-pentru c� am�ndou� ac�ioneaz� prin modificarea caracterului pe care �l
-tasta�i.
+C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META.  Dacă aveţi o tastă
+META, puteţi tasta C-M-v ţinând apăsate şi CONTROL şi META când tastaţi
+v.  Nu contează care dintre CONTROL sau META este apăsată mai întâi,
+pentru că amândouă acţionează prin modificarea caracterului pe care îl
+tastaţi.
 
-Dac� nu ave�i o tast� META �i folosi�i ESC �n loc, ordinea este
-important�: trebuie s� tasta�i ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
-nu va func�iona, din cauza faptului c� ESC este un caracter de sine
-st�t�tor, nu un modificator.
+Dacă nu aveţi o tastă META şi folosiţi ESC în loc, ordinea este
+importantă: trebuie să tastaţi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
+nu va funcţiona, din cauza faptului că ESC este un caracter de sine
+stătător, nu un modificator.
 
->> Tasta�i C-x 1 (�n fereastra de sus) ca s� renun�a�i la fereastra
+>> Tastaţi C-x 1 (în fereastra de sus) ca să renunţaţi la fereastra
    de jos.
 
-(Dac� a�i tastat C-x 1 �n fereastra de jos, aceast� comand� va �nchide
-fereastra de sus.  G�ndi�i-v� la ea a�a "P�streaz� doar o fereastr� -
-cea �n care sunt acum.")
+(Dacă aţi tastat C-x 1 în fereastra de jos, această comandă va închide
+fereastra de sus.  Gândiţi-vă la ea aşa "Păstrează doar o fereastră -
+cea în care sunt acum.")
 
-Nu este nevoie s� afisa�i acela�i buffer �n ambele ferestre.  Dac�
-folosi�i C-x C-f pentru a deschide un fi�ier �ntr-o fereastr�,
-cealalt� fereastr� nu se schimb�.  Pute�i deschide un fi�ier diferit
-�n fiecare fereastr�.
+Nu este nevoie să afisaţi acelaşi buffer în ambele ferestre.  Dacă
+folosiţi C-x C-f pentru a deschide un fişier într-o fereastră,
+cealaltă fereastră nu se schimbă.  Puteţi deschide un fişier diferit
+în fiecare fereastră.
 
-O alt� modalitate de a folosi dou� ferestre ca s� afi�a�i lucruri
+O altă modalitate de a folosi două ferestre ca să afişaţi lucruri
 diferite:
 
->> Tasta�i C-x 4 C-f apoi numele unui fi�ier.  Termina�i comanda
-   cu <Return>  Observa�i c� fi�ierul specificat apare �n fereastra de
+>> Tastaţi C-x 4 C-f apoi numele unui fişier.  Terminaţi comanda
+   cu <Return>  Observaţi că fişierul specificat apare în fereastra de
    jos.  Cursorul la fel.
 
->> Tasta�i C-x o pentru a v� muta �n fereastra de sus, apoi tasta�i
-   C-x 1 pentru a �terge fereastra de jos.
+>> Tastaţi C-x o pentru a vă muta în fereastra de sus, apoi tastaţi
+   C-x 1 pentru a şterge fereastra de jos.
 
 
-* NIVELURI DE EDITARE RECURSIV�
+* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVĂ
 -------------------------------
 
-Uneori ve�i intra �n ceea ce se numeste un "nivel de editare
-recursiv�".  Acesta este indicat de prezen�a unor paranteze drepte �n
-linia de mod �n jurul numelui modului major.  De exemplu, s-ar putea
-s� vede�i [(Fundamental)] �n loc de (Fundamental).
+Uneori veţi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
+recursivă".  Acesta este indicat de prezenţa unor paranteze drepte în
+linia de mod în jurul numelui modului major.  De exemplu, s-ar putea
+să vedeţi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
 
-Pentru a ie�i din nivelul de editare recursiv�, tasta�i ESC ESC ESC.
-Aceasta este o comand� de ie�ire de uz general.  O pute�i folosi �i ca
-s� ie�i�i din minibuffer sau ca s� elimina�i ferestrele �n plus.
+Pentru a ieşi din nivelul de editare recursivă, tastaţi ESC ESC ESC.
+Aceasta este o comandă de ieşire de uz general.  O puteţi folosi şi ca
+să ieşiţi din minibuffer sau ca să eliminaţi ferestrele în plus.
 
->> Tasta�i M-x pentru a intra �n minibuffer; tasta�i apoi ESC ESC ESC
-   ca s� ie�i�i.
+>> Tastaţi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaţi apoi ESC ESC ESC
+   ca să ieşiţi.
 
-Nu pute�i folosi C-g pentru a ie�i dintr-un nivel de editare recursiv�
-deoarece comanda C-g este folosit� pentru a anula comenzi �i argumente
-�n�untrul unui nivel de editare recursiv�.
+Nu puteţi folosi C-g pentru a ieşi dintr-un nivel de editare recursivă
+deoarece comanda C-g este folosită pentru a anula comenzi şi argumente
+înăuntrul unui nivel de editare recursivă.
 
 
-* CUM PUTE�I OB�INE MAI MULTE INFORMA�II
+* CUM PUTEŢI OBŢINE MAI MULTE INFORMAŢII
 ----------------------------------------
 
-�n acest tutorial am �ncercat s� furniz�m suficiente informa�ii pentru
-a face primii pa�i �n Emacs.  Exist� at�t de multe comenzi �n Emacs
-�nc�t ar fi imposibil s� le explic�m pe toate aici.  S-ar putea �ns�
-s� dori�i s� �nva�a�i mai multe despre Emacs, deoarece ofer� foarte
-multe facilita�i interesante.  Exist� comenzi pentru a citi
-documenta�ia despre comenzile Emacs-ului.  Aceste comenzi ajut�toare
-sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit �i "caracterul de ajutor".
-
-Pentru a folosi aceste facilit��i de ajutor, tasta�i caracterul C-h,
-apoi un caracter ce specific� tipul de ajutor de care ave�i nevoie.
-�n cazul �n care sunte�i nel�murit, tasta�i C-h ? �i Emacs-ul v� va
-spune ce fel de ajutor v� poate oferi.  Dac� a�i tastat C-h �i v�
-r�zg�ndi�i (nu mai dori�i ajutor) pute�i tasta C-g pentru a anula
+În acest tutorial am încercat să furnizăm suficiente informaţii pentru
+a face primii paşi în Emacs.  Există atât de multe comenzi în Emacs
+încât ar fi imposibil să le explicăm pe toate aici.  S-ar putea însă
+să doriţi să învaţaţi mai multe despre Emacs, deoarece oferă foarte
+multe facilitaţi interesante.  Există comenzi pentru a citi
+documentaţia despre comenzile Emacs-ului.  Aceste comenzi ajutătoare
+sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit şi "caracterul de ajutor".
+
+Pentru a folosi aceste facilităţi de ajutor, tastaţi caracterul C-h,
+apoi un caracter ce specifică tipul de ajutor de care aveţi nevoie.
+În cazul în care sunteţi nelămurit, tastaţi C-h ? şi Emacs-ul vă va
+spune ce fel de ajutor vă poate oferi.  Dacă aţi tastat C-h şi vă
+răzgândiţi (nu mai doriţi ajutor) puteţi tasta C-g pentru a anula
 comanda.
 
-(Anumite site-uri remapeaz� caracterul C-h.  Nu ar trebui s� fac� asta
-orbe�te pentru to�i utilizatorii - ave�i motiv s� v� pl�nge�i
-administratorului de sistem.  �ntre timp, dac� C-h nu afi�eaz� un
-mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, �ncerca�i M-x
-help<Return> �n loc.)
+(Anumite site-uri remapează caracterul C-h.  Nu ar trebui să facă asta
+orbeşte pentru toţi utilizatorii - aveţi motiv să vă plângeţi
+administratorului de sistem.  Între timp, dacă C-h nu afişează un
+mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaţi M-x
+help<Return> în loc.)
 
-Comanda elementar� de ajutor este C-h c.  Tasta�i C-h, apoi caracterul
-c �i o comand� alc�tuit� dintr-un caracter sau secven�� de caractere
-�i Emacs-ul va afi�a o scurt� descriere a comenzii.
+Comanda elementară de ajutor este C-h c.  Tastaţi C-h, apoi caracterul
+c şi o comandă alcătuită dintr-un caracter sau secvenţă de caractere
+şi Emacs-ul va afişa o scurtă descriere a comenzii.
 
->> Tasta�i C-h c C-p.
+>> Tastaţi C-h c C-p.
 
-Mesajul ar trebui s� fie ceva de genul
+Mesajul ar trebui să fie ceva de genul
 
 	C-p runs the command previous-line
 
-Aceasta v� spune "numele func�iei".  Numele de func�ii sunt folosite
-�n principal pentru a adapta �i extinde Emacs-ul, dar, cum numele
-func�iilor sunt alese �n a�a fel �nc�t s� indice actiunea comenzii
-respective, ele pot servi ca o documenta�ie foarte scurt�, suficient�
-ca s� v� aminteasc� de comenzi pe care le-a�i �nv��at deja.
+Aceasta vă spune "numele funcţiei".  Numele de funcţii sunt folosite
+în principal pentru a adapta şi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
+funcţiilor sunt alese în aşa fel încât să indice actiunea comenzii
+respective, ele pot servi ca o documentaţie foarte scurtă, suficientă
+ca să vă amintească de comenzi pe care le-aţi învăţat deja.
 
-Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) �i (dac�
-nu ave�i o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
-dup� C-h c.
+Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) şi (dacă
+nu aveţi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
+după C-h c.
 
-Pentru a ob�ine mai multe informa�ii despre o comand�, folosi�i C-h k
-�n loc de C-h c.
+Pentru a obţine mai multe informaţii despre o comandă, folosiţi C-h k
+în loc de C-h c.
 
->> Tasta�i C-h k C-p.
+>> Tastaţi C-h k C-p.
 
-Aceast� comand� afi�eaz� documenta�ia �i numele func�iei �ntr-o
-fereastr� separat�.  C�nd termina�i de citit, tasta�i q pentru a
-o elimina.  Nu trebuie s� face�i acest lucru imediat.  Pute�i edita
+Această comandă afişează documentaţia şi numele funcţiei într-o
+fereastră separată.  Când terminaţi de citit, tastaţi q pentru a
+o elimina.  Nu trebuie să faceţi acest lucru imediat.  Puteţi edita
 o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
 
-C�teva comenzi C-h utile:
+Câteva comenzi C-h utile:
 
-   C-h f	descrie o func�ie al c�rei nume trebuie s�-l
-		introduce�i
+   C-h f	descrie o funcţie al cărei nume trebuie să-l
+		introduceţi
 
->> �ncerca�i s� tasta�i C-h f previous-line<Return>.
-   Aceasta afi�eaz� toat� informa�ia pe care o are Emacs-ul despre
-   func�ia ce implementeaz� comanda C-p.
+>> Încercaţi să tastaţi C-h f previous-line<Return>.
+   Aceasta afişează toată informaţia pe care o are Emacs-ul despre
+   funcţia ce implementează comanda C-p.
 
-   C-h a 	Command Apropos.  Tasta�i un cuv�nt cheie �i Emacs-ul va
-		lista toate func�iile �i variabilele ale c�ror nume
-		con�in acel cuv�nt cheie.  La st�nga comenzilor care
-		pot fi invocate cu M-x va fi afi�at� o stelu��.
+   C-h a 	Command Apropos.  Tastaţi un cuvânt cheie şi Emacs-ul va
+		lista toate funcţiile şi variabilele ale căror nume
+		conţin acel cuvânt cheie.  La stânga comenzilor care
+		pot fi invocate cu M-x va fi afişată o steluţă.
 		Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
-		secven�� de unul sau dou� caractere ce execut� aceea�i
-		comand�.
+		secvenţă de unul sau două caractere ce execută aceeaşi
+		comandă.
 
->> Tasta�i C-h a fi�ier<Return>.
+>> Tastaţi C-h a fişier<Return>.
 
-Aceasta afi�eaz� �ntr-o alt� ferastr� o list� a tuturor comenzilor M-x
-al c�ror nume con�ine "fi�ier".  Ve�i vedea caractere-comand� de genul
-C-x C-f listate l�ng� comanda nume corespunz�toare (find-file).
+Aceasta afişează într-o altă ferastră o listă a tuturor comenzilor M-x
+al căror nume conţine "fişier".  Veţi vedea caractere-comandă de genul
+C-x C-f listate lângă comanda nume corespunzătoare (find-file).
 
->> Tasta�i C-M-v ca s� deplasa�i con�inutul ferestrei de ajutor.
-   Face�i acest lucru de c�teva ori.
+>> Tastaţi C-M-v ca să deplasaţi conţinutul ferestrei de ajutor.
+   Faceţi acest lucru de câteva ori.
 
->> Tasta�i C-x 1 pentu a �terge fereastra de ajutor.
+>> Tastaţi C-x 1 pentu a şterge fereastra de ajutor.
 
 
 * CONCLUZII
 -----------
 
-�ine�i minte, pentru a ie�i permanent din Emacs, folosi�i C-x C-c.
-Pentru a ie�i temporar �ntr-un shell (�n a�a fel �nc�t s� v� pute�i
-�ntoarce la Emacs mai t�rziu) folosi�i C-z.
+Ţineţi minte, pentru a ieşi permanent din Emacs, folosiţi C-x C-c.
+Pentru a ieşi temporar într-un shell (în aşa fel încât să vă puteţi
+întoarce la Emacs mai târziu) folosiţi C-z.
 
-Acest tutorial a fost organizat �n a�a fel �nc�t s� fie pe �n�elesul
-noilor utilizatori - nu v� sfii�i s� v� pl�nge�i autorilor dac� gasi�i
+Acest tutorial a fost organizat în aşa fel încât să fie pe înţelesul
+noilor utilizatori - nu vă sfiiţi să vă plângeţi autorilor dacă gasiţi
 ceva neclar!
 
 
 COPIERE
 -------
 
-Acest tutorial este rezultatul prelucr�rii unei serii lungi de
+Acest tutorial este rezultatul prelucrării unei serii lungi de
 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
-pentru versiunea ini�ial� de Emacs.
+pentru versiunea iniţială de Emacs.
 
-Cu scopul evit�rii oric�ror confuzii datorate traducerii, las �n
-continuare no�ita de copyright original� �n limba englez�.
+Cu scopul evitării oricăror confuzii datorate traducerii, las în
+continuare noţita de copyright originală în limba engleză.
 
 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
 comes with permission to distribute copies on certain conditions:
@@ -1095,11 +1095,11 @@ Copyright (C) 1998, 2001-2013 Free Software Foundation, Inc.
    under the above conditions, provided also that they
    carry prominent notices stating who last altered them.
 
-Condi�iile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar �n acela�i
-spirit.  Citi�i fi�ierul COPYING �i apoi distribui�i prietenilor copii
-ale Emacs-ului.  Contribui�i la eliminarea obstruc�ionismului software
-folosind, scriind �i distribuind free software!
+Condiţiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaşi
+spirit.  Citiţi fişierul COPYING şi apoi distribuiţi prietenilor copii
+ale Emacs-ului.  Contribuiţi la eliminarea obstrucţionismului software
+folosind, scriind şi distribuind free software!
 
 ;;; Local Variables:
-;;; coding: iso-latin-2
+;;; coding: utf-8
 ;;; End: